Statul român a eliminat, prin ordonanță de urgență, mai multe scutiri fiscale acordate bolnavilor de cancer și persoanelor cu dizabilități, măsuri care până acum aveau rolul de a le oferi o formă minimă de protecție socială. Noile prevederi obligă aceste categorii vulnerabile să plătească taxe pentru bunuri precum locuințele și autoturismele, considerate de autorități impozabile.
Decizia a generat reacții critice, în condițiile în care aceste bunuri nu sunt active speculative, ci mijloace esențiale de trai pentru persoanele afectate. Autoritățile locale au indicat Guvernul drept responsabil pentru modificările fiscale, însă majoritatea primarilor și consiliilor județene fac parte din partidele aflate la guvernare.
Criticii măsurii susțin că povara fiscală este transferată către cei mai vulnerabili cetățeni, în timp ce alte zone sensibile ale economiei rămân neatinse. Redevențele pentru exploatarea resurselor naturale nu au fost modificate, iar marile companii continuă să beneficieze de un regim fiscal favorabil.
În același timp, cheltuielile statului cu aparatul public rămân ridicate. Sunt menționate salarii foarte mari în administrație, unele peste nivelul remunerației președintelui României, fără criterii clare de performanță sau mecanisme de evaluare și răspundere.
Specialiștii atrag atenția că, în lipsa unor reforme structurale și a reducerii risipei bugetare, ajustările fiscale aplicate categoriilor fără putere de negociere riscă să accentueze inechitățile sociale. Potrivit acestora, un buget echilibrat prin taxarea persoanelor bolnave sau cu dizabilități ridică semne de întrebare serioase privind prioritățile statului.
Ce spune Claudiu Târziu, fost membru AUR
Statul român le cere bani bolnavilor de cancer și persoanelor cu dizabilități.
Nu pentru că nu ar avea alternativă, ci pentru că a ales această soluție.
Prin ordonanță de urgență au fost eliminate scutiri fiscale care nu reprezentau un privilegiu, ci o minimă formă de protecție. Casa și mașina nu sunt averi speculative pentru acești oameni, ci condiții elementare de supraviețuire. Statul știe asta. Și totuși, îi pune la plată.
Autoritățile locale se derobează de orice responsabilitate și arată cu degetul către guvern. Corect. Dar majoritatea primarilor și consiliilor locale și județene fac parte din coaliția de guvernare. Cu toții ar trebui să răspundă la întrebarea: cine a decis ca această lege să lovească exact în cei mai vulnerabili?
Pentru că de ce vă spun eu. Au ales așa pentru că este mai ușor să taxezi pe cei fără putere decât să atingi interesele mari.
Multinaționalele rămân protejate. Redevențele pentru exploatarea resurselor naturale rămân ridicol de mici. Cheltuielile statului rămân la fel de mari.
CITEȘTE ȘI – Proiect: Investițiile de peste 2 milioane de euro, verificate de o comisie ce include și serviciile de informații
În același timp, statul continuă să plătească salarii uriașe în aparatul public, unele mai mari decât cel al președintelui României, fără criterii clare de performanță, fără evaluări reale, fără răspundere. Acolo nu se taie. Acolo nu se reformează.
Povara fiscală continuă să o poarte cei de jos, care nu se pot opune și nu pot negocia. Pentru că nu suntem francezi, greci și nici măcar bulgari, și nu răsturnăm guverne, ci ne păcălim că fentăm istoria.
Un stat care își echilibrează bugetul luând de la bolnavi și protejând risipa nu mai poate vorbi, este un stat de tip feudal. Iar un astfel de stat, în secolul 21, nu va reuși să reziste prea mult timp.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
