Pe 14 septembrie 2015, oamenii de știință au atins un obiectiv mult așteptat: detectarea undelor gravitaționale, valuri emise de evenimente cosmice catastrofale, precum fuziunea violentă a două găuri negre. Această descoperire a adus Premiul Nobel pentru Fizică pentru trei dintre principalii cercetători implicați și a deschis o nouă eră în astrofizică.
În ultimul deceniu, oamenii de știință au detectat sute de coliziuni de găuri negre, precum și alte evenimente extreme, precum ciocnirea stelelor neutronice sau fuziunea unei găuri negre cu o stea neutronică.
Confirmarea unei teorii emblematice a lui Hawking
Recent, în revista Physical Review Letters, cercetătorii au anunțat că au reușit să verifice un concept teoretic propus de Stephen Hawking în 1971: suprafața unei găuri negre nu poate să scadă. Analiza undelor gravitaționale detectate pe 14 ianuarie a acestui an, provenite de la coliziunea a două găuri negre aflate la 1,3 miliarde de ani-lumină distanță, a confirmat această ipoteză.
Cele două găuri negre aveau mase între 30 și 40 de ori mai mari decât Soarele nostru. Suprafața combinată a acestora era de aproximativ 240.000 km² (aproximativ cât statul Oregon). După fuziune, noua gaură neagră avea o suprafață de aproximativ 400.000 km² (aproximativ cât statul California), demonstrând în mod observațional teoria lui Hawking, conform căreia suprafața finală trebuie să fie mai mare decât suma celor două inițiale.
Progrese tehnologice și descoperiri neașteptate
Actualele detectoare LIGO, situate în Louisiana și Washington, au fost modernizate semnificativ de la prima detecție din 2015, permițând o claritate mult mai mare a semnalelor. Cercetătorii subliniază că, datorită acestor îmbunătățiri, ideile considerate speculații în anii ’70 sunt acum confirmate de date reale.
Astrofizicienii au fost surprinși de numărul mare de fuziuni de găuri negre observate, ceea ce a dus la propunerea termenului de „astronomie a găurilor negre”, mai degrabă decât „astronomie a undelor gravitaționale”. În schimb, fuziunile de stele neutronice rămân rare, cu doar câteva cazuri detectate până în prezent.
CITEȘTE ȘI – Un studiu revoluționar dezvăluie că erupțiile solare sunt mult mai fierbinți decât se credea
Perspective pentru viitor
Cercetătorii planifică construcția unor detectoare și mai sensibile, de zece ori mai performante decât LIGO, care ar putea fi finalizate în următorul deceniu, dacă vor fi asigurate fondurile necesare. În prezent, observatorul LIGO se confruntă cu potențiale reduceri bugetare propuse pentru 2026 de administrația Trump, ceea ce ar putea afecta viitoarele progrese.
Moștenirea lui Stephen Hawking prinde astfel viață prin date concrete, demonstrând că ideile sale teoretice despre găurile negre nu erau doar concepte abstracte, ci reflectă realitatea universului, confirmată de undele gravitaționale captate de știință după un deceniu de progres tehnologic și observațional.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
