Măsurile fiscale recente luate de Guvernul Ciolacu nu vor aduce prea mulți la buget și este nevoie realmente de o revoluție fiscală prin care bogații și companiile care fac profit să plătească impozit și nu să exporte profitul. Ajunși la București, reprezentanții Fondului Monetar Internațional (FMI) au atras atenția că nu se face primăvară cu o floare.
FMI consideră că reducerea cheltuielilor nu are impact mare, ca veniturile ca procent din PIB sunt scăzute și sunt excepții care fac sistemul ineficient. Unele măsuri din pachetul fiscal merg în această directie, dar analizează în continuare impactul.
“Pachetul de măsuri fiscale recent adoptat este un pas în direcţia dorită, dar mai trebuie făcute nişte ajustări. Ţinta de deficit de 4,4% fixată iniţial este acum în afara puterii de a fi acoperită şi este estimată undeva la şase procente. Deficitul fiscal va trebui să scadă sub trei procente, aşa cum a fost agreat cu Comisia Europeană. Asta pentru a putea duce la eliberarea de noi fonduri din partea Uniunii Europene. Trebuie făcute alte ajustări pentru a ajunge la acest obiectiv. Noul pachet fiscal vă îmbunătăţeşte politicile în anumite zone. Se ocupă în general de taxe în domeniul construcţiilor, IT şi noul pachet fiscal introduce şi măriri în ceea ce priveşte microîntreprinderile. Pragurile pentru înregistrarea unei microîntreprinderi ar trebui scăzute. Taxele aplicate băncilor au pus o povară suplimentară pe companii şi ar putea să impacteze şi în continuare performanţele financiare”, a declarat Jan Kees Martijn.
Raportul arată că sunt necesare reforme fiscale suplimentare pentru a crește veniturile, eficiența și corectitudinea. În următorii doi ani, va fi necesară o creștere a veniturilor cu peste 2% din PIB dincolo de câștigurile din recentul pachet fiscal. În acest scop, măsurile cheie de luat în considerare sunt: – eliminarea scutirilor, privilegiilor și lacunelor rămase; simplificarea suplimentară a TVA-ului; implementarea impozitului pe proprietate reformat; și utilizarea politicii fiscale pentru a promova utilizarea eficientă a energiei și, mai larg, pentru a promova tranziția către o economie neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon. Îmbunătățirile continue în administrarea veniturilor, deși sunt necesare, nu oferă rezultate rapide sau previzibile și nu se pot baza pe acestea pentru a realiza ajustarea fiscală necesară pe termen scurt.
“Capacităţile de reducere a cheltuielilor publice sunt limitate. Corectarea cheltuielilor publice pe termen mediu ar putea fi de ajutor pentru Guvern, dar este puţin probabil să se poată întâmpla acest lucru. Pentru a ajunge cu sistemele de educaţie şi de sănătate la nivelul Uniunii Europene sunt necesare investiţii şi în continuare. Va fi necesară o creştere a procentului alocat cu încă două procente din Produsul Intern Brut faţă de ceea ce este prevăzut în acest moment. De asemenea, este necesară eliminarea privilegiilor existente în sistemul public în acest moment. De asemenea, ar trebui alocate fonduri pentru a se face trecerea cât mai rapidă de la energia produsă din combustibili fosili la energia verde”, a explicat şeful misiunii FMI în România.
FMI spune că sunt necesare alte reforme fiscale ambițioase pentru a reconstrui spațiul fiscal
România a rezistat relativ bine șocurilor economice generate de pandemie, războiului Rusiei în Ucraina și creșterilor rezultate ale prețurilor la energie și alimente. Țara și-a continuat convergența către venituri mai mari ale egalilor din UE.
Principala provocare politică este de a pune finanțele publice pe o cale durabilă.
• Pachetul fiscal adoptat recent este un prim pas important pentru reducerea deficitului fiscal ridicat. Cu toate acestea, sunt necesare alte reforme fiscale ambițioase pentru a reconstrui spațiul fiscal, pentru a face sistemul fiscal mai echitabil și mai eficient și pentru a crește veniturile pentru a consolida serviciile publice.
• În plus, politica fiscală trebuie să devină mai previzibilă. Stabilirea unei căi credibile pentru consolidarea fiscală pe termen mediu va ajuta la asigurarea finanțării pieței la costuri mai mici ale împrumuturilor. Anunțarea unor reforme fiscale suplimentare cu mult timp în avans va ajuta companiile și lucrătorii să se adapteze la aceste schimbări.
• În urma înăspririi politicii monetare, inflația este în scădere. Politica monetară nu ar trebui să fie relaxată până când inflația de bază se află pe o traiectorie fermă descendentă, așa cum este necesar, pentru ca inflația generală să revină la banda țintă a Băncii Naționale a României (BNR) până la jumătatea anului 2025.
• Reformele structurale trebuie să abordeze punctele slabe ale guvernării și să îmbunătățească furnizarea de servicii publice. Este necesar un efort major pentru a sprijini tranziția României către o economie neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon.
Ce a înțeles Marcel Ciolacu?
La scurt timp după discuțiile avute cu reprezentanții Fondului Monetar Internațional, premierul Marcel Ciolacu ne-a făcut un rezumat prin care s-a lăudat singur.
,,Mă bucur că experții Fondului Monetar Internațional au apreciat că măsurile luate de Guvern pentru reducerea deficitului sunt în direcția corectă și că au încurajat continuarea investițiilor în sănătate, educație și infrastructură.
Reprezentanții FMI, aflați în România pentru evaluarea standard, realizată în toate țările membre conform art IV din statutul FMI, au confirmat că, după dezmățul bugetar din perioada pandemiei, efortul nostru de însănătoșire a finanțelor publice trebuie să meargă în cele 3 direcții avute în vedere de guvern – stoparea #risipei în sectorul public, un sistem fiscal #echitabil, prin eliminarea excepțiilor și privilegiilor și reducerea fraudei și a #evaziunii fiscale.
Totodată, experții Fondului au apreciat că reforma și digitalizarea ANAF sunt esențiale și vor fi sprijinite de expertiza celor mai puternice organisme financiare internaționale.
Angajamentul nostru ferm este să luptăm în continuare cu prețurile, să continuăm stimulii pentru crearea de locuri de muncă bine plătite și pentru un parteneriat real între mediul de afaceri și Guvern. De creștere economică, inflație redusă, un curs de schimb stabil și finanțe publice sănătoase cu toții avem nevoie – și populație, și companii și Guvern!”, acesta este mesajul lui Marcel Ciolacu.
Reacția Opoziției
Și fostul ministru al economiei Claudiu Năsui atrage atenția asupra unor probleme vechi cu care ne confruntăm în continuare.
,,Nu e nicio surpriză că prima problemă asupra căreia FMI-ul ne atrage atenția este deficitul mare. Ei nu cred că „eficientizarea cheltuielilor” va duce la scăderi de cheltuieli. Aici cred că au dreptate. Nu de alta, dar la stat, cheltuielile nu prea scad pentru că ar scădea venitul cuiva, a unei firme de partid sau a unor grupuri de interese. A doua problemă mare de care ne-au vorbit este participarea foarte scăzută a populației la forța de muncă. Ne-au confirmat că România are a doua cea mai mică participare la forța de muncă a populației din Europa. Nu ne-au spus și de ce este așa mică participarea. Aici vă zic eu. România are cea mai mare taxare a forței de muncă, mai ales cea pe salarii mici, din toată Uniunea Europeană. Pedepsim munca și încurajăm nemunca. La ce să te aștepți?”, a spus deputatul USR Claudiu Năsui.
