Investițiile realizate prin PNRR pot compensa o parte din aceste presiuni, însă succesul lor depinde de implementarea rapidă și completă a reformelor structurale
Cel mai recent raport al Fondului Monetar Internațional (FMI) conturează o imagine echilibrată, dar tensionată: creștere economică modestă, inflație ridicată până în 2026 și riscuri importante pentru finanțele publice și ratingul de țară, scrie Hotnews.
FMI prognozează un avans al PIB-ului real de 1,0% în 2025 și 1,4% în 2026, valori modeste, comparativ cu potențialul economiei românești din ultimul deceniu. Creșterea va fi susținută, în principal, de investițiile din PNRR, în timp ce consumul privat va fi afectat de inflația ridicată, creșterea fiscalității și măsurile de consolidare bugetară, preconizate pentru 2025–2026. Exporturile nu vor compensa această scădere a cererii interne, din cauza majorării costurilor cu forța de muncă și a competitivității externe în scădere.
Inflația va rămâne deasupra intervalului țintit de Banca Națională a României până la sfârșitul anului 2026, cu o ajustare în banda țintită a BNR, abia în trimestrul IV 2026. Printre factorii principali care mențin presiunile inflaționiste se numără majorarea TVA, eliminarea plafonării prețurilor la energie, creșterea rapidă a salariilor, șocurile climatice care afectează prețurile alimentelor și fluctuațiile costurilor energetice la nivel global. În acest context, FMI recomandă BNR să mențină prudența monetară și să nu reia, deocamdată, reducerea dobânzii-cheie.
Din perspectiva fiscală, instituția internațională avertizează că riscul unei retrogradări a ratingului de țară rămâne real. Motivele includ deficitul ridicat, incertitudinile privind aplicarea pachetului fiscal 2025–2026 și lipsa unor măsuri clar definite, pentru perioada post-2026. FMI subliniază necesitatea implementării integrale a consolidării fiscale planificate, comunicarea din timp a măsurilor suplimentare și realizarea unei reforme structurale a sistemului fiscal care să vizeze atât colectarea, cât și echitatea acestuia. Credibilitatea fiscală este considerată cheia pentru reducerea primelor de risc și a costurilor de finanțare.
Raportul include și un scenariu global advers, caracterizat de o creștere economică mai lentă în Europa, cerere internă redusă în China, tensiuni comerciale și costuri de finanțare mai mari. Într-un astfel de scenariu, PIB-ul României ar putea fi cu 0,9 puncte procentuale sub prognoza standard în 2026, iar deficitul bugetar ar crește cu 0,2 puncte procentuale anual. FMI recomandă sprijin fiscal temporar pentru gospodăriile și firmele vulnerabile, menținerea consolidării bugetare și flexibilizarea graduală a cursului de schimb pentru absorbția șocurilor externe.
FMI atrage atenția că blocajele structurale reprezintă cea mai mare vulnerabilitate a României, dar și principala oportunitate. Prioritățile identificate includ îmbunătățirea guvernanței companiilor de stat, reguli și reglementări mai predictibile, reducerea informalității, atragerea investițiilor străine, creșterea participării pe piața muncii, investiții în educație și servicii de îngrijire a copiilor, precum și pregătirea pentru tranziția energetică și integrarea în Uniunea Energetică.
Concluzia FMI este clară: România se află într-un echilibru fragil, cu o creștere economică sub potențial, inflație persistentă, investiții europene promițătoare, dar cu riscuri fiscale reale și reforme structurale întârziate. Cheia succesului în 2025–2026 va fi credibilitatea fiscală, instituțională și de guvernanță; fără aceasta, perspectivele de creștere, costurile de finanțare și ratingul de țară rămân vulnerabile.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
