Legea evaziunii fiscale, cunoscută ca legea Ciucă-Ciolacu, împarte românii în tabere și anume cei care văd această măsură ca fiind una utilă în lipsă de alte instrumente de recuperare a banilor și a celor care spun că prin promulgarea sa este încurajată hoția.
Analistul financiar Adrian Negrescu remarcă încă o dată faptul să statul își arată neputința în a stopa evaziunea fiscală.
,,E o dovadă a neputinței statului de a recupera banii din evaziunea fiscală. E o măsură prin care a stat, încearcă să obțină măcar ceva de pe urma cazurilor tot mai dese de evaziune fiscală de milioane de euro. Este din punctul meu de vedere, o măsură care vine să-i ajute pe cei care se află la prima infracțiune. Dacă există așa ceva în România, da, evazioniști care practic sunt iertați de statul român din perspectiva primei infracțiuni, începând cu a 2-a într-adevăr, se aplică legile clasice, cele care sancționează din punct de vedere penal evaziunea.”, ne-a declarat Adrian Negrescu.
Premierul Marcel Ciolacu spunea despre această lege că o variantă bună prin care este urgentată măsura recuperării prejudiciilor.
„Până într-un milion de euro plăteşti, dar fapta rămâne. Fapta rămâne. Dacă ai mai făcut acest lucru, te duci direct la puşcărie, indiferent de sumă. Acum, pentru o evaziune fiscală de 3.000 de euro să coste un dosar 25.000 de euro şi să stea în judecată până se prescrie, eu cred că nu avem o eficienţă. Este o practică europeană în acest moment. Sunt păreri pro şi contra, cum e normal să fie. Haideţi să vedem, totuşi, ce bani vom încasa la bugetul statului. Până în acest moment, la bugetul statului din aşa-zisa evaziune fiscală depistată n-am încasat nimic. Pentru că stăm în procese de 7-8 ani de zile”, a declarat Marcel Ciolacu, la Constanţa, referindu-se la noile reglementări privind pedepsele pentru evaziunea fiscală.
Analiștii financiari consideră că această lege este totuși de bun augur și anume ca un prejudiciu mai mic de un milion de euro, dacă acesta este acoperit integral majorat cu 15% să nu mai ajungă prin tribunale.
,,În condițiile în care statul reușește să obțină doar 1-2% din prejudiciile din dosarele penale, practic ne costă mai mult să facem dosare și să să urmăm procesul judiciar până să obținem banii din evaziune. Este o metodă prin care statul încearcă să obțină măcar ceva de pe urma acestor dosare care trenează, care se desfășoară foarte greu, ale căror proceduri sunt costisitoare și durează ani de zile. … Pentru oamenii de afaceri, pentru cei care au făcut evaziune din greșeală, poate au încălcat din greșeală legea, e un pas înainte. De ce? Pentru că în momentul de față, dacă ai un dosar de evaziune fiscală și statul începe urmărirea penală, se blochează conturile, practic se închide din punct de vedere economic. Cred că e o măsură pozitivă din acest punct de vedere.”, mai spune analistul Adrian Negrescu.
În schimb, se pune și problema că avem legi destule, multe dintre ele care nu reușesc să-și atingă scopul, sau dimpotrivă sunt acte normative care au fost înaintate fără a se calcula înainte eficiența lor.
,,Pe de altă parte, într-adevăr, există semne întrebare legate de justetia și aplicabilitatea acestei legi. A făcut oare statul român un studiu de caz legat de impactul acestei legi. Câte dintre cazurile de evaziune fiscală sunt la prima abatere sau acești evazioniști sunt niște evazioniști cu state vechi. Trebuia să avem o studiu de impact să ni se spună care sunt avantajele concrete ale acestei decizii. Dincolo de dorința statului de a aduna până la urmă ceva din evaziunea fiscală, eu e o dovadă de neputință în privința modului în care practic adunăm banii din prejudiciu.”, a concluzionat Adrian Negrescu.
Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat vineri legea privind unele măsuri pentru consolidarea capacităţii de combatere a evaziunii fiscale precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, iniţiată de Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă. Actul normativ dezincriminează faptele de evaziune fiscală cu un prejudiciu mai mic de un milion de euro, dacă acesta este acoperit integral majorat cu 15%. Legea fost atacată la CCR de USR şi Forţa Dreptei, însă pe 19 martie Curtea Constituţională a respins sesizarea celor două formaţiuni de opoziţie şi a decis că actul normativ este constituţional.
