31 C
București
marți, 23 iulie 2024
AcasăPoliticăCe a transmis Iohannis la Consiliul European

Ce a transmis Iohannis la Consiliul European

Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat în discuţiile de ieri, de la Consiliul European, importanţa crucială pe care Marea Neagră o are pentru securitatea regională, dar şi pentru securitatea întregii Uniuni Europene, mai ales în actualul context geopolitic şi a insistat pentru o nouă abordare strategică a Mării Negre la nivel european.

Astfel, arată Administraţia Prezidenţială, liderii au trasat ca obiectiv pentru viitoarea Comisie Europeană şi Înaltul Reprezentant să pregătească o Comunicare Comună privind o strategie a Uniunii Europene pentru regiunea Mării Negre, concluziile „reprezentând un rezultat al eforturilor diplomatice susţinute ale României din ultimele luni”.

În ceea ce priveşte pachetul de numiri pentru următorul ciclu instituţional, preşedintele României a evidenţiat necesitatea „unui proces rapid şi predictibil, care să asigure funcţionarea eficientă şi credibilă a instituţiilor europene în procesul tranziţiei către următorul ciclu instituţional, dar şi pe termen lung”. El s-a referit, totodată, la „importanţa respectării echilibrului politic şi geografic la nivelul conducerii instituţiilor europene şi a apreciat că viitorii lideri ai acestora trebuie să demonstreze viziune şi hotărâre în îndeplinirea obiectivelor comune”.

Liderii UE au ajuns joi la un acord, după cum urmează: pentru postul de preşedinte al Consiliului European a fost ales fostul prim-ministru portughez Antonio Costa, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost desemnată pentru un nou mandat în această funcţie, iar pentru funcţia de Înalt Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate a fost desemnată Kaja Kallas, premierul Estoniei.

În cadrul discuţiei pe tema Agendei Strategice a Uniunii pentru perioada 2024-2029, Klaus Iohannis a subliniat că documentul „trebuie să reflecte angajamentul comun de a continua eforturile în direcţia unei Uniuni mai puternice, mai reziliente şi mai influente la nivel internaţional”. De asemenea, el a accentuat faptul că noua Agendă Strategică trebuie să evidenţieze avansarea politicii de extindere, dar şi unitatea Uniunii în ceea ce priveşte sprijinul pentru Ucraina şi importanţa cooperării dintre UE şi NATO.

Agenda Strategică adoptată de lideri stabileşte priorităţile pentru orientarea activităţii Uniunii în următorii cinci ani pe următoarele coordonate: promovarea şi protejarea valorilor Uniunii în plan intern şi la nivel global, asigurarea unei acţiuni coerente şi influente în plan extern, consolidarea securităţii şi apărării, protejarea cetăţenilor europeni, avansarea politicii de extindere şi pregătirea Uniunii în acest sens, consolidarea unei abordări cuprinzătoare a migraţiei, stimularea competitivităţii europene, avansarea dublei tranziţii climatice şi digitale, precum şi promovarea unui climat prielnic inovării şi dezvoltarea mediului de afaceri.

În contextul discuţiei privind situaţia din Ucraina, preşedintele României a insistat asupra necesităţii continuării sprijinului pentru ţara vecină atât timp cât va fi necesar, pe toate palierele, cu un accent particular pe asigurarea unui răspuns adecvat la nevoile militare imediate, îndeosebi în ceea ce priveşte apărarea antiaeriană. Preşedintele României a arătat că, din perspectiva ţării noastre, adoptarea cadrelor de negociere şi organizarea primelor Conferinţe Interguvernamentale pentru deschiderea negocierilor de aderare atât cu Ucraina, cât şi cu Republica Moldova, reprezintă o confirmare a susţinerii concrete pentru cele două state, o investiţie importantă în viitorul acestora, dar şi al Uniunii.

El a susţinut, deopotrivă, necesitatea continuării şi a extinderii sprijinului pentru Republica Moldova şi a salutat progresele remarcabile obţinute de Republica Moldova, inclusiv pe calea aderării la Uniunea Europeană, în ciuda provocărilor multiple cu care se confruntă din partea Federaţiei Ruse.

Liderii de la Bruxelles au reiterat continuarea sprijinului pe toate dimensiunile, în mod particular privind asistenţa militară, şi modalităţile de coordonare cu partenerii G7 pe tema valorificării veniturilor viitoare ale activelor imobilizate ale Rusiei în garantarea şi rambursarea unui împrumut pentru un nou pachet de asistenţă financiară pentru Ucraina în valoare de până la 50 de miliarde de euro. Totodată, liderii au salutat adoptarea celui de-al 14-lea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei şi organizarea Conferinţelor Interguvernamentale pentru deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina şi cu Republica Moldova. Reuniunea Consiliului European a prilejuit şi semnarea angajamentelor de securitate ale Uniunii Europene pentru Ucraina.

Cu referire la situaţia din Orientul Mijlociu, preşedintele României a reliefat importanţa unei poziţionări echilibrate şi principiale a UE în raport cu situaţia din Orientul Mijlociu şi a prevenirii escaladării şi extinderii suplimentare în regiune. În acest sens, a susţinut punerea în aplicare a Rezoluţiei Consiliului de Securitate ONU 2735, ca o soluţie rapidă pentru situaţia umanitară gravă, şi a accentuat necesitatea continuării coordonării cu Statele Unite ale Americii, dar şi cu alţi actori cu poziţii similare, în vederea demarării unui proces politic ireversibil bazat pe soluţia a două state.

În concluziile adoptate, liderii au subliniat necesitatea implementării propunerii de încetare a focului incluse în Rezoluţia Consiliului de Securitate ONU 2735, precum şi a respectării şi a implementării Deciziilor Curţii Internaţionale de Justiţie. Totodată, liderii au reiterat apelul la încetarea focului în Gaza, eliberarea tuturor ostaticilor şi creşterea asistenţei umanitare, sprijinul pentru Autoritatea Palestiniană, precum şi angajamentul ferm al UE pentru o pace durabilă şi sustenabilă, în baza soluţiei celor două state.

În cadrul discuţiilor privind securitatea şi apărarea, preşedintele a sprijinit ferm consolidarea profilului UE în aceste domenii, cu evidenţierea necesităţii de asigurare a unei finanţări adecvate. În acest sens, s-a pronunţat pentru explorarea tuturor opţiunilor disponibile de finanţare, inclusiv prin intermediul Băncii Europene de Investiţii, pentru consolidarea bazei tehnologice şi industriale de apărare. Totodată a accentuat importanţa avansării acestor eforturi cu asigurarea interoperabilităţii şi a complementarităţii cu NATO.

Liderii UE au evidenţiat importanţa reducerii dependenţelor strategice şi a consolidării capabilităţilor Uniunii, discuţiile punând accent pe nevoile imediate şi pe termen mediu şi pe iniţiativele europene în domeniul Apărării, alături de opţiunile de finanţare adecvată a industriei de apărare europene.

În cadrul discuţiei privind competitivitatea europeană, Klaus Iohannis a reiterat caracterul esenţial al principiilor convergenţei şi coeziunii, precum şi al conectivităţii ca factori de bază în consolidarea şi aprofundarea pieţei unice, cu reducerea disparităţilor şi stimularea creşterii durabile.

Liderii au agreat, astfel, continuarea demersurilor privind iniţiativele de stimulare a competitivităţii Uniunii, reiterând importanţa avansării Uniunii pieţelor de capital. Totodată, Preşedinţia belgiană a Consiliului UE a subliniat demersurile sale în direcţia unui nou „Pact european pentru competitivitate”.

Consiliul European a avut, de asemenea, o discuţie pe tema progreselor înregistrate în domeniul migraţiei.

Liderii europeni au avut şi un schimb de opinii privind evoluţiile recente din Georgia. Astfel, au arătat că aceste evoluţii sunt de natură să afecteze parcursul european al Georgiei, dar au transmis, în acelaşi timp, un mesaj de sprijin pentru societatea civilă şi cetăţeni, reafirmând şi sprijinul pentru integritatea teritorială a acestei ţări.

Consiliul European a avut o discuţie pe tema intensificării recente a atacurilor hibride din partea Rusiei, îndreptate împotriva UE, a statelor membre şi partenerilor. Astfel, liderii au reliefat angajamentul pentru un răspuns ferm şi unit, au evidenţiat cooperarea cu partenerii pentru prevenirea şi combaterea activităţilor de acest tip şi s-au pronunţat pentru stabilirea unui nou regim de sancţiuni, ca răspuns la acţiunile de destabilizare ale Rusiei în străinătate.

Liderii de la Bruxelles au adoptat şi o foaie de parcurs privind reformele interne, ca parte a demersurilor de consolidare a Uniunii şi a suveranităţii acesteia pentru îndeplinirea obiectivelor asumate pe termen lung, a capacităţii de acţiune în raport cu provocările complexe, precum şi în contextul pregătirii pentru extindere.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

Laurențiu Mușoiu
Laurențiu Mușoiu
Laurențiu Mihail Mușoiu lucrează în presa centrală din anul 2008. Din anul 2018 lucrează la “România liberă”. A absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Deține un master în Cercetare în Științele Comunicării. Este, de asemenea, profesor pentru învățământul primar și preșcolar.
Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă