Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se confruntă din nou cu presiuni politice majore: două moțiuni de cenzură vor fi depuse săptămâna aceasta în Parlamentul European, marcând a doua încercare de demitere în ultimele trei luni.
Inițiativele vin din partea extremei drepte și a extremei stângi, ambele grupuri vizând modul de conducere al Ursulei von der Leyen.
Luni, Jordan Bardella, liderul formațiunii franceze Rassemblement National (RN), și Manon Aubry, reprezentanta La France Insoumise (LFI), vor prezenta moțiunile de cenzură.
Ursula von der Leyen va răspunde printr-un discurs, urmat de intervențiile tuturor grupurilor politice. Votul decisiv este programat joi.
Adrian Axinia, liderul europarlamentarilor AUR, a declarat că reprezentanții formațiunii politice vor vota pentru demiterea Ursulei von der Leyen din funcția de președinte al Comisiei Europene. Actuala conducere executivă a UE este decredibilizată și la o cotă de popularitate extrem de scăzută.
„Vom vota orice moțiune de cenzură care duce la îndepărtarea Ursulei von der Leyen de la conducerea UE. Vorbim de un lider politic consumat, care și-a dat deja măsura incompetenței, dovadă în acest sens fiind situația precară a economiei europene. În plus, proiectul de Buget al UE pentru 2028 – 2034 este dezavantajos pentru țara noastră, alocările bugetare fiind insuficiente și, raportate la inflație, mult mai mici decât exercițiul bugetar actual. Nici planul de înarmare a Europei prin care Comisia ar urma să primească puteri discreționare, așa cum s-a întâmplat și cu achiziția de vaccinuri în pandemie, nu poate fi acceptat.”
Șanse reduse, dar impact politic major
Deși este puțin probabil ca moțiunile să atingă pragul de două treimi necesar pentru a o destitui, demersurile ar putea amplifica tensiunile și ar putea eroda sprijinul politic de care von der Leyen are nevoie pentru a trece proiectele legislative.
O situație similară a avut loc în iulie, când o moțiune inițiată de europarlamentari de extremă dreapta, printre care și AUR, a fost respinsă fără dificultăți.
Argumentele taberelor politice
Cele două moțiuni diferă prin criticile aduse, însă se întâlnesc pe teren comun în ceea ce privește politica comercială.
Extrema dreaptă denunță politicile ecologice „greşite” și lipsa unor măsuri ferme privind migrația ilegală.
Extrema stângă acuză inactivitatea Uniunii Europene în conflictul din Gaza.
Ambele tabere contestă acordul tarifar cu Statele Unite, considerat dezechilibrat, și acordul comercial UE-Mercosur, acuzat că amenință agricultura și mediul.
Context politic tensionat
Creșterea numărului de europarlamentari de extremă dreaptă după alegerile din 2024 a facilitat inițierea acestor moțiuni: doar 72 de semnături sunt necesare pentru depunerea uneia.
De data aceasta, stânga a atras și sprijin din partea unor eurodeputați din grupul Socialiștilor și Democraților, precum și din partea Verzilor.
Ambele acorduri comerciale criticate urmează să fie dezbătute și votate în Parlamentul European în lunile următoare, într-un climat deja tensionat, care pune la încercare autoritatea Ursulei von der Leyen.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
