Evoluția indicilor arată o temperare a tensiunilor din piața monetară, în contextul în care investitorii par să fi primit cu încredere vestea victoriei lui Nicușor Dan la prezidențiale
Piețele financiare au reacționat vizibil după rezultatul alegerilor prezidențiale, cu o tendință de relaxare a dobânzilor interbancare. Luni, indicele ROBOR la 3 luni, utilizat ca referință pentru costurile majorității creditelor în lei, a coborât la 7,26%, după ce în sesiunea anterioară se afla la 7,39%.
Și ROBOR-ul la 6 luni, un alt reper important pentru împrumuturi, a consemnat o scădere, de la 7,48% la 7,37%. Evoluția indicilor arată o temperare a tensiunilor din piața monetară, în contextul în care investitorii par să fi primit cu încredere vestea victoriei lui Nicușor Dan la prezidențiale, considerând-o un posibil început al unei perioade de stabilitate politică.
ROBOR reflectă dobânzile la care băncile comerciale din România se creditează reciproc, în lei. Nivelurile acestor indici sunt influențate, în principal, de lichiditatea disponibilă în sistemul bancar, dar și de așteptările privind politicile economice și fiscale ale Guvernului.
Totodată, și indicele IRCC, care se aplică mai ales creditelor acordate după 2019, s-a înscris pe o pantă descendentă. Acesta va fi, pentru intervalul aprilie-iunie 2025, de 5,55%, în scădere față de nivelul anterior de 5,66%.
Diferența dintre IRCC și ROBOR constă în metoda de calcul și perioada de aplicare: dacă ROBOR este stabilit zilnic, IRCC este calculat trimestrial, ca medie a dobânzilor efective la care băncile se împrumută între ele. Această diferență face ca IRCC să reacționeze mai lent la mișcările pieței, însă să fie, de regulă, mai stabil.
Semnalul transmis de această scădere sincronizată a dobânzilor este unul de relaxare a presiunii din sistemul financiar, într-un moment în care, în ultimele luni, incertitudinea politică și riscurile fiscale crescuseră semnificativ costurile de finanțare.
Scăderea indicilor este deocamdată moderată, dar ar putea continua în funcție de deciziile viitorului guvern în materie de politică bugetară și reforme fiscale. Stabilizarea în zona dobânzilor este vitală pentru economie, în special pentru populația cu credite în derulare, dar și pentru stat, care are nevoie de împrumuturi la costuri cât mai mici, pentru a-și acoperi deficitul bugetar aflat la cote record în UE.
Rămâne de văzut dacă tendința se va menține în perioada următoare și dacă noul Executiv va reuși să capitalizeze acest context, pentru a avansa reformele promise în fața Comisiei Europene și a piețelor financiare.
Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News
