Laura Codruța Kövesi, cea care a condus mai întâi Parchetul General, apoi Direcția Națională Anticorupție, este acum cercetată sub acuzațiile de abuz în serviciu, luare de mită şi mărturie mincinoasă.
Ancheta în cazul lui Kövesi este derulată de Secţia pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie, recent înființată în cadrul Parchetului General, și condusă de procuroarea Adina Florea.
Laura Codruța Kövesi a recunoscut, săptămâna trecută, că are calitatea de suspect în acest dosar. Evident că, și în cazul lui Kövesi, funcționează, până la momentul unei eventuale condamnări, prezumția de nevinovăție. Totuși, decizia fostei șefe a DNA de a candida, chiar în acest moment, pentru funcția de procuror-șef al Parchetului European, ridică mari semne de întrebare, în condițiile în care candidații la această funcție ar trebui să fie deasupra oricărei suspiciuni.
Vineri, Laura Codruța Kövesi a fost audiată la Secția pentru anchetarea magistraților și a recunoscut, imediat după aceea, în fața jurnaliștilor, că această anchetă îi compromite candidatura pentru funcția de procuror-șef european, dar că nu va renunța la ea.
„Cu siguranţă va fi o afectare a candidaturii pe care o parcurg în acest moment. Eu voi merge mai departe. Mă voi prezenta la audierea din 26 februarie în Parlamentul European, aşa cum am fost chemată. Până atunci mai sunt de parcurs nişte etape de către candidaţi. Le voi parcurge şi pe acelea“, a spus Kövesi.
Fosta șefă DNA se simte hărțuită de procurori
„De doi ani şi junărate sunt hărţuită. Am patru acţiuni disciplinare, am 18 dosare penale“, s-a plâns Laura Codruţa Kövesi.
Pe de altă parte, Adina Florea, procurorul de caz, a susținut că ancheta de la Secția pentru magistrați este tratată ca orice altă speţă și a respins ideea că în cazul lui Kövesi, care a ocupat funcții de vârf la Parchetul General și la DNA, ar putea opera dubla măsură. Procuroarea Adina Florea a avertizat însă că, dacă fosta şefă a DNA nu se va prezenta la audieri, vor fi avute în vedere măsurile pentru citarea şi aducerea ei. Adina Florea a precizat că dosarul în care este cercetată Kövesi s-a deschis în urma unei sesizări, din decembrie 2018, a omului de afaceri Sebastian Ghiţă, fost deputat.
Ghiţă susţine că, în anul 2011, Kövesi i-a cerut să plătească 200.000 de euro pentru aducerea în România, cu un avion, a fostului director al FNI Nicolae Popa, pe numele căruia exista un mandat internaţional de arestare.
„Singură şi-a făcut probleme, nici nu insist şi nici nu pricep de ce se poartă în felul acesta. Minciuna are picioare scurte. Acum ceva timp spunea că nu mă cunoaşte, acum spunea că ne întâlneam în cadru instituţional. Or fi făcut o instituţie la mine în cramă. Cu felul acesta de a trata instituţiile, de a recuza procurorii, nedorind să răspundă în faţa legilor româneşti, aruncând asta cu Bruxelles, pentru a se apăra mediatic de nişte proceduri în justiţie… Kövesi este o fiinţă suprastatală, excede statul român“, a declarat Sebastian Ghiţă la postul Antena 3.
Sebastian Ghiță afirmă că, în perioada în care era deputat și membru al Comisiei parlamentare de control asupra SRI, Laura Codruța Kövesi a fost o dată la el acasă, în cramă şi că, de asemenea, s-au mai văzut „în alte locuri neinstituţional şi în alte locuri instituţional“.
Foarte interesant este faptul că, deși Secția pentru investigarea infracţiunilor din justiţie funcționează în cadrul Parchetului General, între aceste două structuri ale sistemului judiciar par să existe divergențe, inclusiv în ceea ce privește cazul Kövesi. Astfel, Secţia de investigare a magistraţilor a anunțat că a înaintat Parchetului General două propuneri de comunicate de presă referitoare la dosarul în care este cercetată Kövesi, dar dintre aceste două texte, conducerea Parchetului General a acceptat să publice unul singur, din care, de altfel, numele Laurei Kövesi lipsea. Comunicatul oficial difuzat de Parchetul General nu mai includea numele de Laura Codruţa Kövesi, acesta fiind înlocuit cu formula ambiguă „un fost procuror general al PÎCCJ“.
În paralel, Laura Codruța Kövesi susține că se pregătește să fie audiată, la data de 26 februarie, la Bruxelles, pentru a-și susține candidatura la funcția de procuror-şef al Parchetului european. Pe 26 februarie, Kövesi ar urma să fie audiată în cadrul comisiei LIBE (Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne) și în comisia de Control Bugetar de la Parlamentul European. Ulterior, decizia finală cu privire la acceptarea sau la respingerea candidaturii lui Kövesi se va lua, prin vot, în Consiliul UE.
Ce implicații are ancheta asupra lui Kövesi
Aceasta este procedura uzuală în cazul oricărei candidaturi pentru funcția de procuror-șef european, dar în cazul lui Kövesi procedura este complicată de existența unei anchete în derulare, împotriva ei, în România. Europarlamentarul Renate Weber explica, acum două zile, că oficialii UE doresc să știe mai întâi cum se finalizează ancheta din România.
„Dacă aţi fost atenţi la formularea purtătorului de cuvânt al Comisiei Europene, eu am înţeles-o, cred că aşa e şi firesc, Comisia aşteaptă să vadă cum anume se soluţionează lucrurile în România, pentru că nu poţi să intervii atunci când este vorba de o investigaţie în curs, de vreme ce susţii justiţia independentă atât în ceea ce îi priveşte pe procurori, cât şi pe judecători, atunci trebuie să laşi lucrurile să se desfăşoare de acord cu legea“, a explicat Renate Weber.
Foarte preocupat de această anchetă asupra lui Kövesi se declară a fi și marele ei protector, președintele Klaus Iohannis. „Solicit Secţiei de investigare a infracţiunilor din justiţie corectitudine maximă, respectarea cu stricteţe a legii şi clarificarea rapidă a situaţiei în ceea ce priveşte dosarul deschis pe numele doamnei Laura Codruţa Kövesi, conducerea acestei secţii având o imensă răspundere în acest sens“, arăta un comunicat de presă transmis, joi, de Administraţia Prezidenţială.
În condițiile în care Iohannis a făcut tot posibilul pentru a o menține pe Kövesi în fruntea DNA, acest comunicat în care cere „clarificarea rapidă“ a dosarului acesteia poate fi suspectat drept o formă de presiune politică asupra Justiției.
