Aproape 2000 de parașutiști din armatele țărilor NATO, care trebuiau să realizeze un desant în inima Transilvaniei, au fost obligați să-și amâne exercițiul cu 24 de ore, de duminică până luni, întrucât în zona de vest a României a fost în vigoare, duminică, un cod galben de ploaie și vijelie.
Exercițiul SWIFT RESPONSE 24, la care participă circa 5000 de militari, dintre care 2000 de parașutiști, include cea mai amplă operațiune de desant aerian din Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial. “Aproximativ 2.000 de parașutiști militari din Franța, Germania, România, Spania, Statele Unite ale Americii și Țările de Jos se vor instrui în cadrul secvențelor desfășurate în România ale exercițiului SWIFT RESPONSE 24 (SR24) / DEFENDER 24. Operația aeropurtată multinațională Joint Forcible Entry, care include și desantare de tehnică militară, se va derula pe parcursul mai multor zile. Secvența principală din România este planificată duminică, 12 mai, în zona Bazei 71 Aeriană General Emanoil Ionescu din Câmpia Turzii”, anunța, acum trei zile, Statul Major al Apărării.
Doar că, duminică dimineață, meteorologii au anunțat că, pe parcursul zilei de 12 mai, în jumătatea de vest a României este în vigoare un cod galben de ploaie și vijelie. Drept consecință, responsabilii militari au decis că desantul aerian se amână cu 24 de ore, adică de duminică până luni.
Întrucât SWIFT RESPONSE reprezintă doar un exercițiu, această amânare a sosirii parașutiștilor în centrul Transilvaniei nu pune în pericol securitatea României sau a NATO. Dar se evidențiează, din nou, cât de nesigur poate fi sprijinul militar extern pentru România, în cazul unui potențial război.
Amintim că, acum câțiva ani, la o paradă dedicată Zilei Naționale a României, 1 Decembrie, avioanele F-16 n-au putut decola și au lipsit de la paradă întrucât pista aerodromului Borcea, de unde urmau să decoleze, era acoperită cu gheață. Ceva mai recent, acum câteva luni, un general american atrăgea atenția României că are o infrastructură de transport deficitară, mai ales în ceea ce privește rețeaua feroviară. Din acest motiv, efectivele militare ale NATO nu s-ar putea deplasa cu mare viteză pe teritoriul României.
“SWIFT RESPONSE 24 este un exercițiu specific misiunilor de desant aerian, al cărui scenariu presupune recuperarea unei baze militare ocupate, prin realizarea superiorității aeriene, parașutarea unei forțe aliate și executarea de trageri reale în poligon (LIVEX). Pe teritoriul României, exercițiul este condus de Forțele Armate Germane în parteneriat cu Forțele Terestre Române, cu sprijinul Forțelor Aeriene Române”, anunța Ministerul Apărării Naționale (MApN) al României. Este de observat că, în centrul Transilvaniei, cea mai importantă bază militară este la Câmpia Turzii.
“Swift Response 24” se desfășoară până la data de 31 mai 2024. Acest exercițiu va fi corelat cu exercițiul NATO “Steadfast Defender” precum și cu exercițiile naționale “Spring Strike” (Suedia), “Quadriga South” (Germania) și “Dacia 24” (România). În România, acțiunile militare se desfășoară la mai multe locații, printre care se numără Centrul de Instruire de la Cincu, Baza Aeriană 71 Câmpia Turzii, Baza 90 Transport Aerian Otopeni, Baza Aeriană de Instruire de la Boboc, Aeroportul Banat din Caransebeş și poligonul Știuca (județul Timiș). Potrivit unui comunicat transmis de Comandamentul Forțelor SUA din Europa și Africa, cel puțin una dintre locațiile exercițiului este în Republica Moldova. După cum se știe, Republica Moldova este țară neutră dar are o relație bună cu NATO.
Premierul Marcel Ciolacu, cel care, la începutul anului 2024, susținuse că în țara noastră nu va veni niciun război, a recunoscut, totuși, în mesajul transmis la conferința de aniversare a 20 de ani de la intrarea României în NATO, că instabilitatea din estul Europei și din zona Mării Negre, adică din spațiul geografic al României, “afectează profund securitatea euroatlantică”.
“Ameninţările şi provocările cărora trebuie să le facem faţă împreună sunt din ce în ce mai diferite şi complexe. Important este că, într-un context regional şi global volatil, angajamentul aliaţilor de a proteja valorile acestui spaţiu şi de a se apăra reciproc este de neclintit”
Marcel Ciolacu,
Premierul României
Președintele Iohannis insistă că România a alocat, începând din anul 2023, un procent de 2,5 la sută din PIB pentru Apărăre iar acești bani trebuie folosiți pentru înzestrarea armatei, pentru motivarea, instruirea şi perfecţionarea militarilor români și pentru a creşte nivelul de interoperabilitate cu camarazii din celelalte țări ale NATO.
“Apărarea cetăţenilor noştri este una dintre obligaţiile fundamentale ale statului român. Trebuie să intensificăm eforturile pentru a consolida rezerva de personal militar, pentru a revitaliza industria naţională de apărare şi pentru a moderniza infrastructura de transport”
Klaus Iohannis,
Președintele României
Dacă infrastructura terestră (feroviară și rutieră) este deficitară, sprijinul NATO poate ajunge în România pe cale aeriană, dar această cale poate fi îngreunată de condițiile meteo.
Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!
