Racheta europeană de lansare Ariane 6 a decolat cu succes marţi în zborul său inaugural, potrivit imaginilor transmisiunii video în direct.
Cântărind 540 de tone şi având o înălţime de 56 de metri, cea mai nouă rachetă europeană a părăsit rampa de lansare din Guyana Franceză în jurul orei locale 16.00 (22.00 ora României) începând un zbor de aproape trei ore menit să pună capăt unei pauze de un an în accesul european la spaţiu, potrivit spacenews.com.
În condiţiile de caniculă din Guyana Franceză, numeroşii vizitatori şi spectatori au aclamat primele jeturi luminoase care au apărut la baza noului lansator atunci când motorul principal şi cele două boostere care îl flanchează au fost aprinse. Separarea primului etaj a avut loc apoi la şapte minunte de acest moment.
Lansarea a avut loc cu o oră mai târziu decât era prevăzut iniţial, dar acest lucru nu va conta. Va mai fi nevoie apoi de ceva timp pentru a analiza toate datele şi pentru ca specialiştii să se asigure că motorul Vinci reîncărcabil de pe treapta a treia a funcţionat corect.
Însă partea cea mai grea a trecut. Racheta a dispărut, nu a distrus rampa de lansare şi nu a explodat în zbor.
Timp de mai bine de un an, Europa a fost complet lipsită de acces la spaţiu. Acum, este trimis un mesaj concurenţei, în special companiei americane SpaceX.
Numărătoarea inversă a fost lansată oficial cu o zi înainte, dar lucrurile serioase au început la ora 6 dimineaţa, când macaraua mobilă de 70 de metri înălţime, montată pe şine, s-a mişcat pentru a poziţiona racheta, care fusese instalată pe platforma de lansare timp de aproape trei luni.
Ca şi la repetiţia generală din iunie, numărătoarea inversă s-a desfăşurat fără probleme, dar de data aceasta nu s-a mai oprit la 18 secunde. Mai mult de 14 ani de muncă au fost fructificaţi în câteva secunde.
După doar două minute, racheta atingea 8 000 km/h
Deşi faza crucială de decolare s-a desfăşurat fără probleme, trebuia aşteptat încă puţin înainte de a putea considera misiunea un succes. După 56 de minute de zbor, motorul Vinci de pe etajul superior trebuie să fie reaprins.
Ceea ce face Ariane 6 atât de specială, ceea ce justifică această nouă rachetă, este motorul reîncărcabil care permite lansarea sateliţilor la diferite altitudini. Acesta este unul dintre cele mai importante criterii pentru a determina succesul sau nu al acestui prim zbor.
Etajul superior al rachetei va înconjura Pământul de două ori înainte de a arde în momentul în care va reintra în atmosferă. Racheta este monitorizată la sol de şapte staţii din întreaga lume: două în Guyana Franceză, alta lângă Toulouse, iar celelalte în Australia, Bermuda, India şi Santa Maria.
Dacă va fi un succes deplin, această lansare va deschide noi perspective pentru industria spaţială europeană, precum şi pentru Centrul Spaţial Guyana, care vizează în continuare 30 de lansări pe an până în 2030.
Racheta europeană Ariane 5 își lansează misiunea finală
Racheta europeană Ariane 5 a pornit miercuri din Guyana Franceză pentru ultima oară, în misiunea finală, transportând doi sateliți de comunicații militari, lăsând astfel națiunile sale cu un vid în accesul autonom în spațiu, pentru prima dată în mai bine de patru decenii, conform Reuters.
Racheta europeană Ariane 5 își lansează cea de-a 117-a și ultima misiune, pentru dislocarea a doi sateliți militari de comunicații, lucru petrecut în 5 iulie 2023.
Racheta Ariane 5 și-a lansat misiunea finală, iar succesorul ei, Ariane 6, nu se știe când va putea să fie lansat
Retragerea lui Ariane 5 lasă națiunilor europene un vid în ceea ce privește accesul autonom la spațiu pentru prima dată în mai bine de patru decenii.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
