Pentru ca CCR să poată adopta o hotărâre este necesară prezența a cel puțin șase dintre cei nouă judecători
Duminică, judecătorii constituționali nu au reușit să adopte o decizie din cauza lipsei cvorumului, situație apărută după ce patru membri ai Curții au părăsit sala în timpul unei pauze de ședință. Pentru ca CCR să poată adopta o hotărâre este necesară prezența a cel puțin șase dintre cei nouă judecători. În lipsa acestui număr minim, Curtea a decis continuarea deliberărilor luni, 29 decembrie 2025, de la ora 10.00, potrivit unui comunicat oficial.
Sesizarea de neconstituționalitate a fost formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție și vizează legea care modifică atât condițiile de pensionare ale magistraților, cât și modul de calcul al pensiilor de serviciu. Este a doua variantă a acestui act normativ, după ce forma anterioară a fost declarată neconstituțională, în luna octombrie, din cauza lipsei avizului Consiliului Superior al Magistraturii.
În 10 decembrie, CCR stabilise un prim termen de pronunțare, ulterior amânat pentru 28 decembrie. Nici de această dată nu a fost posibilă adoptarea unei soluții, după ce patru judecători susținuți de PSD au părăsit sala și nu au mai revenit la deliberări. Fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, a declarat că nu a fost surprins de acest deznodământ, apreciind că programarea deliberărilor într-o zi de duminică a fost, din start, problematică. El a subliniat că actuala componență a Curții face ca dezbaterile să fie îndelungate și dificil de finalizat.
În schimb, profesorul de drept Valerius M. Ciucă, fost judecător la Tribunalul Uniunii Europene, a exprimat o opinie radical diferită, susținând că absența unui judecător de la deliberări echivalează, din punct de vedere juridic, cu o demisie implicită. Într-o postare publică, acesta a afirmat că cei patru judecători care au părăsit sala nu ar mai putea participa la niciun vot valid al CCR, întrucât s-ar fi plasat în afara regulilor constituționale.
Contextul sesizării CCR
Înalta Curte de Casație și Justiție a decis, la începutul lunii decembrie, să conteste legea la CCR, invocând mai multe vicii de constituționalitate. Magistrații au arătat că urgența adoptării legii nu a fost justificată în mod real și că argumentele legate de îndeplinirea jaloanelor din PNRR ar fi fost prezentate trunchiat și neconform cu documentele Comisiei Europene. De asemenea, ICCJ a reclamat lipsa unor date clare privind impactul bugetar și economic al modificărilor propuse, precum și încălcarea principiilor de claritate, predictibilitate și securitate juridică. Potrivit instanței supreme, legea introduce modificări bruște și cumulative ale statutului magistraților, fără perioade de tranziție rezonabile.
Judecătorii ICCJ au mai susținut că noile reguli creează discriminări evidente între magistrați și alte categorii beneficiare de pensii de serviciu, în condițiile în care doar în cazul magistraților plafonarea este severă, iar baza de calcul este mai redusă. În opinia acestora, impactul bugetar al pensiilor magistraților este minor raportat la totalul cheltuielilor cu pensiile de serviciu, ceea ce face măsurile propuse disproporționate. În plus, legea ar afecta independența justiției, contrar standardelor stabilite prin decizii ale Curții de Justiție a Uniunii Europene, Curții Europene a Drepturilor Omului și chiar ale Curții Constituționale. ICCJ susține că soluțiile legislative reluate au fost deja sancționate anterior de CCR, ceea ce ridică probleme legate de respectarea supremației Constituției și a caracterului obligatoriu al deciziilor Curții.
Ce schimbări aduce legea
Noua lege, asupra căreia Guvernul și-a angajat răspunderea în Parlament la începutul lunii decembrie, stabilește creșterea treptată a vârstei de pensionare a magistraților până la 65 de ani, cu introducerea unei vârste minime de 49 de ani până la finalul anului 2026. De asemenea, este instituită condiția unei vechimi totale de cel puțin 35 de ani în muncă, aplicată etapizat.
Cuantumul pensiei ar urma să fie de 55% din media indemnizațiilor brute și a sporurilor din ultimele 60 de luni de activitate, cu plafonarea pensiei nete la 70% din ultimul venit net. Sunt restrânse și posibilitățile de acordare a bonificației de 1% și de actualizare a pensiei, acestea urmând să se aplice doar magistraților care îndeplineau condițiile de pensionare înainte de intrarea în vigoare a legii.
Decizia Curții Constituționale este așteptată să clarifice, dacă aceste modificări pot intra în vigoare sau dacă legea va fi, din nou, respinsă ca neconstituțională.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
