Comunitățile din Praid și localitățile aflate în avalul pârâului Corund se confruntă cu o criză gravă de apă potabilă, după ce salinitatea pârâului a crescut la un nivel periculos – de 12 ori peste limita de potabilitate, depășind 3 grame de sare pe litru.
Apa contaminată se varsă în Târnava Mică, punând în pericol fauna acvatică și aprovizionarea cu apă a zeci de mii de persoane. Până acum, peste 50.000 de oameni au rămas fără acces la apă de la robinet.
Premierul a dispus Corpului de Control să analizeze toate documentele relevante din ultimii 17 ani (din 2007 până în prezent), pentru a stabili cine trebuia să intervină preventiv în cazul salinei de la Praid, ce măsuri au fost omise și dacă există culpe instituționale.
Se urmărește identificarea responsabilităților directe în acest dezastru ecologic care afectează grav regiunea și pune presiune pe infrastructura de intervenție.
Intervenții de urgență pentru limitarea contaminării
Pentru a reduce concentrația de sare din Târnava Mică, Apele Române au început să verse apă dulce dintr-un lac în zona afectată. Totodată, autoritățile au distribuit transporturi de apă potabilă din rezervele de stat către comunitățile izolate de criză.
Ministrul interimar al Economiei, Bogdan Ivan, a precizat că se lucrează intens la captarea apei contaminate printr-un sistem de țevi, la 509 metri în aval de mină:
„În partea din dreapta mea se lucrează la foc automat la tot ce înseamnă crearea zonei de captere a apei râului Corund”.
Experți internaționali vin în sprijinul României
Pentru a evalua situația și a propune soluții tehnice, în zonă sunt așteptați opt specialiști din Germania, Ungaria, Olanda și Spania, inclusiv geologi, ingineri civili și experți de mediu.
Ministrul interimar al Mediului, Mircea Fechet, a anunțat și alte măsuri în lucru:
„Suntem mobilizați pentru a începe execuția unei acumulări nepermanente în amonte și, pe de altă parte, reluăm discuțiile în legătură cu devierea cursului de apă Corund pe albia pe care o avea în urmă cu sute de ani”.
Monitorizare seismică și cartografiere 3D cu drone
Pentru a evalua siguranța zonei subterane, Institutul Național pentru Fizica Pământului a instalat trei stații seismice în jurul perimetrului afectat. În paralel, drone dotate cu senzori de înaltă precizie au fost folosite pentru a genera o hartă 3D a solului, în vederea identificării zonelor instabile.
Directorul Salrom, Dan Dobre, a anunțat că:
„Între 7 și 12 zile vom avea primele rezultate. Vom ști care este nivelul și gradul de stabilitate în subteran și locurile prin care putem lansa dronele subacvatice”.
Riscuri de surpare
Secretarul de stat din Ministerul Economiei, Flavius Nedelcea, a confirmat că dimensiunea craterului subteran a crescut, însă procesul lent de surpare poate fi gestionabil:
„Da, dimensiunea a crescut și acest lucru ne ajută, decât să fie o cădere bruscă totală. Surpările mici ne ajută pentru că, tot ceea ce am întreprins noi pentru evacuare este în siguranță”.
În căutarea soluțiilor pe termen lung
În paralel cu măsurile de urgență, autoritățile analizează posibile locații unde să fie evacuată apa sărată ce va fi extrasă controlat din mină, în momentul în care condițiile vor permite acest lucru.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
