Costurile de finanțare ale României au crescut luni dimineață, iar randamentul obligațiunilor guvernamentale pe 10 ani a ajuns la 7,12%, cel mai ridicat nivel înregistrat din toamna anului 2025.
Evoluția vine pe fondul tensiunilor de pe piețele financiare internaționale, generate de creșterea abruptă a prețului petrolului ca urmare a conflictului din Orientul Mijlociu.
Randamentul titlurilor de stat românești a avansat cu aproximativ 0,32 puncte procentuale într-o singură zi și cu peste 11% în ultima săptămână. Creșterea reflectă o aversiune mai mare la risc în rândul investitorilor, care cer randamente mai ridicate pentru a finanța statele.
În mai 2025, titlurile de stat românești au atins un vârf de 8,4–8,5%, după care randamentele au intrat pe o tendință descendentă.
La începutul anului 2026 acestea se situau în jurul valorii de 6,8%, coborând până la aproximativ 6,3% în februarie. De la începutul lunii martie, randamentele au crescut însă cu aproximativ 13%.
Scăderi pe Bursa de Valori București
În paralel, Bursa de Valori București a deschis ședința de tranzacționare în scădere cu aproximativ 1,4%, majoritatea acțiunilor importante fiind pe minus în prima parte a zilei.
Acțiunile Băncii Transilvania pierdeau aproximativ 1,5%, iar titlurile BRD erau în scădere cu aproape 1,9%. Transgaz înregistra un declin de aproape 2,9%, în timp ce Digi Communications cobora cu aproximativ 3,7%, iar Premier Energy cu aproape 3,9%.
Printre puținele companii aflate pe creștere se număra OMV Petrom, ale cărei acțiuni urcau cu aproximativ 0,5%.
Creșterea prețului petrolului afectează piețele globale
Corecțiile de la Bursa de Valori București apar într-un context mai amplu de scăderi pe piețele internaționale, după ce prețul petrolului Brent a crescut brusc la începutul săptămânii.
Cotația a depășit temporar 119 dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din 2022, pe fondul întreruperilor majore ale livrărilor din regiunea Golfului și al închiderii Strâmtorii Hormuz, una dintre cele mai importante rute pentru transportul global de petrol.
Ulterior, prețul s-a stabilizat în intervalul 108–110 dolari pe baril.
Reducerea producției de petrol în Irak
Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu a dus la o scădere semnificativă a producției de petrol în sudul Irakului. Producția a coborât de la aproximativ 4,3 milioane de barili pe zi la circa 1,3 milioane de barili pe zi.
Această reducere echivalează cu o pierdere de aproape 3% din oferta globală de petrol.
Analiștii Erste avertizează că scumpirea energiei ar putea genera noi presiuni inflaționiste, inclusiv în sectorul alimentar.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
