Comisia Europeană a lansat un plan amplu pentru dezvoltarea rețelei feroviare de mare viteză, care vizează reducerea semnificativă a duratei călătoriilor între capitale europene.
Astfel, trenurile „viitorului” ar trebui să lege București de Sofia în 6 ore (față de 10 ore în prezent) și București-Budapesta în 7 ore, comparativ cu 15 ore acum.
„Transportul feroviar de mare viteză nu înseamnă doar reducerea duratei călătoriilor, înseamnă unirea europenilor, consolidarea economiei și câștigarea cursei globale pentru un transport sustenabil. Prin acest plan, transformăm ambiția în acțiune: eliminăm barierele, mobilizăm investițiile și facem din calea ferată coloana vertebrală a unei Europe neutre din punct de vedere climatic, competitive și sigure”, a declarat comisarul european Apostolos Tzitzikostas.
Obiective și rute prioritare
Planul se bazează pe rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T) și vizează reducerea cu până la jumătate a duratei multor rute feroviare până în 2040. Exemplele includ:
- Berlin – Copenhaga: 4 ore până în 2030 (față de 7 ore în prezent)
- Sofia – Atena: 6 ore până în 2035
- Conexiuni între țările baltice și o rută Paris – Lisabona prin Madrid
Scopul este dublu: reducerea timpilor de călătorie și consolidarea competitivității economice a Europei, în contextul tranziției către o economie neutră din punct de vedere climatic până în 2050.
Investiții și infrastructură modernă
Comisia Europeană pregătește un cadru unificat și atractiv pentru serviciile feroviare, cu trenuri capabile să atingă viteze de peste 250 km/h, acolo unde este fezabil economic.
Pilonii principali ai planului includ:
- Strategie de finanțare dedicată, construită în dialog cu statele membre, industrie și investitori
- „High-Speed Rail Deal” – un angajament multilateral pentru mobilizarea investițiilor în proiectele prioritare
- Sistem european de ticketing transfrontalier din 2026, pentru achiziția și planificarea facilă a biletelor
- Măsuri din 2027 care să interzică casarea abuzivă a trenurilor funcționale și să stimuleze piața de material rulant second-hand.
Provocări în România
Ținta este extrem de ambițioasă, având în vedere că anul trecut trenurile de călători din România au înregistrat o viteză medie de doar 46 km/h, iar investițiile în infrastructură și material rulant au fost limitate.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.