Finalizarea celor două amenajări ar necesita sute de milioane de euro suplimentare
Comunitatea Declic solicită Curții de Conturi să verifice în detaliu modul în care sunt gestionate proiectele hidroenergetice Răstolița și Surduc-Siriu, pe care le consideră investiții costisitoare, întârziate și cu eficiență economică discutabilă, în ciuda argumentelor oficiale privind rolul lor în securitatea energetică a României.
Potrivit organizației, finalizarea celor două amenajări ar necesita sute de milioane de euro suplimentare, în condițiile în care chiar documente interne ale Hidroelectrica ar fi încadrat proiectele ca având performanță economică scăzută și contribuind la dificultățile financiare istorice ale companiei. Declic susține că, raportat la puterea instalată și producția estimată, costurile per megawatt ar ajunge la valori de ordinul a 7–18 milioane de euro, mult peste alte surse de energie regenerabilă.
Organizația afirmă că a identificat trei „mituri” asociate acestor investiții, pe care le contestă pe baza documentelor oficiale și a datelor tehnice.
Primul vizează gradul de realizare al proiectelor, frecvent prezentat în spațiul public ca fiind foarte avansat. Declic susține însă că procentele invocate se referă în principal la lucrările de baraj, în timp ce componentele esențiale pentru funcționarea centralelor – turbine, echipamente electrice, aducțiuni și sisteme de transformare – ar fi încă în stadii incipiente sau necontractate complet, ceea ce ar presupune costuri suplimentare semnificative.
Al doilea „mit” contestat este cel al caracterului strategic al investițiilor. Declic citează documente de reorganizare ale Hidroelectrica în care proiectele ar fi considerate cu eficiență economică redusă, cu dificultăți de recuperare a investițiilor din producția de energie și cu necesitatea identificării unor surse externe de finanțare sau transfer către alte instituții publice. În plus, organizația susține că aportul lor în sistemul energetic național ar fi limitat, sub 1% din producția totală.
Al treilea punct vizează presupusa validare la nivelul Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Declic afirmă că, deși este invocată frecvent o astfel de decizie, documentele publice clare lipsesc, iar argumentul „securității naționale” ar fi fost folosit mai degrabă ca justificare administrativă pentru derogări legislative, inclusiv în zona de mediu și achiziții publice.
Organizația mai susține că unele poziții oficiale recente, inclusiv din zona Administrației Prezidențiale, ar atrage atenția asupra utilizării excesive a etichetei de „interes strategic” fără fundamentare tehnico-economică solidă.
În acest context, Declic cere Curții de Conturi să analizeze dacă investițiile sunt justificate economic, comparativ cu alternativele din zona regenerabilelor, și dacă modul de alocare a fondurilor publice respectă principiile de eficiență. Reprezentanții organizației susțin că, la costurile estimate pentru finalizarea proiectelor, România ar putea dezvolta capacități semnificativ mai mari în energie solară sau alte surse regenerabile, cu timpi de implementare mai reduși și impact de mediu mai mic.
Curtea de Conturi nu a transmis până în acest moment un punct de vedere privind solicitarea.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
