Nicușor Dan contestă legea și avertizează asupra unei „răspunderi fără criterii clare”
Curtea Constituțională a României analizează miercuri sesizările depuse împotriva legii care extinde obligațiile privind declarațiile de avere și de interese. Printre cele mai controversate prevederi se află includerea „persoanei care are relații asemănătoare acelora dintre soți”, formulare pe care președintele Nicușor Dan o consideră lipsită de criterii juridice suficient de clare.
Șeful statului susține, în sesizarea transmisă CCR, că actul normativ încalcă mai multe principii constituționale, inclusiv cele referitoare la claritatea și previzibilitatea legii, viața privată și caracterul personal al răspunderii juridice. Una dintre principalele obiecții privește extinderea obligației de declarare dincolo de soț sau soție. Noua reglementare ar urma să îi includă și pe partenerii aflați în relații de fapt, însă legea nu precizează când o relație afectivă dobândește relevanță juridică.
Președintele atrage atenția că nu sunt stabilite criterii precum durata relației, existența unei locuințe comune, interdependența financiară sau asumarea publică a relației. În lipsa unor asemenea repere, persoana vizată ar trebui practic să decidă singură dacă relația sa intră sau nu sub incidența legii. Problema devine și mai sensibilă deoarece nerespectarea obligației poate atrage sancțiuni contravenționale. În opinia președintelui, o normă sancționatorie trebuie să permită identificarea obiectivă a conduitei care constituie abatere și nu poate lăsa organului de control libertatea de a stabili de la caz la caz ce înseamnă o relație „asemănătoare” celei dintre soți.
Sesizarea invocă și protecția vieții private. Potrivit argumentației președintelui, obligarea unui terț, care nu ocupă o funcție publică, să furnizeze informații despre patrimoniul și interesele sale reprezintă o ingerință care trebuie să respecte criteriile de necesitate și proporționalitate prevăzute de Constituție și de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Nicușor Dan ridică separat și problema răspunderii juridice. El face trimitere la o decizie anterioară a CCR, prin care Curtea a sancționat instituirea răspunderii unei persoane pentru corectitudinea unor informații furnizate de un terț.
În cazul noii legi, susține președintele, situația este diferită, dar ridică o problemă similară: o persoană care nu are nicio funcție publică și nu și-a asumat prin propria voință vreo obligație legată de exercitarea unei asemenea funcții ar putea ajunge să răspundă contravențional doar pentru existența unei relații personale cu un demnitar.
O altă critică vizează diferența de tratament dintre demnitarii căsătoriți și cei aflați în relații de fapt. În cazul căsătoriei există un criteriu juridic obiectiv, verificabil prin actul de stare civilă. În schimb, pentru relațiile de fapt, legea nu oferă un mecanism similar de identificare. Potrivit sesizării, această diferență poate produce chiar un efect contrar scopului urmărit de legiuitor: un demnitar aflat într-o relație de fapt ar putea evita formalizarea acesteia tocmai pentru a rămâne într-o zonă de incertitudine juridică.
În consecință, președintele consideră că extinderea obligației de declarare nu este suficient de precis reglementată și poate afecta atât dreptul la viață privată al persoanelor implicate, cât și principiul potrivit căruia răspunderea juridică trebuie să fie personală și previzibilă. Legea a fost contestată la CCR și de un grup de senatori, sesizarea acestora urmând să fie analizată, de asemenea, de judecătorii constituționali.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
