Datele privind producția Mării Negre (în GWh, dar am făcut conversia – n.r.), conform estimărilor făcute de concesionari pentru următorii zece ani, le găsim în Planul de Dezvoltare a Sistemului Național de Transport. „Sursa: Black Sea Oil&Gaz, ExxonMobil“, arată Transgaz. Reamintim că BSOG a luat deja decizia de investiție comercială; Exxon, oficial, se mai gândește. 1,2 miliarde metri cubi sunt în contul BSOG și 3,5 miliarde la Exxon. Este curios că prognoza de extracție este strict „ExxonMobil“, nu ExxonMobil–Petrom, acesta fiind consorțiul care are concesionate perimetre în Marea Neagră. Cantitățile cresc spectaculos în anul următor, 2022, când BSOG extrage 1,5 miliarde metri cubi, iar Exxon 7 miliarde. 8,5 miliarde metri cubi vor ieși din Marea Neagră, aproape cât toată producția care se va derula pe uscat. În total, peste trei ani, producția de gaze totală a României va ajunge la 18 miliarde metri cubi, adică peste 70% creștere față de prezent, iar România va deveni al doilea mare producător de gaze din UE, după Olanda (în condițiile în care Marea Britanie va ieși, până la urmă, din Uniune). Acest lucru se va întâmpla chiar în condițiile în care producția de uscat scade constant – mai ușor la Romgaz, dramatic (50%) în cazul Petrom.
Din 2026 și până în 2030, producția totală cunoaște un declin, pentru ca la sfârșitul deceniului să ajungă aproximativ aceeași ca în 2020.
Aceste prognoze de producție iau în calcul doar perimetrele BSOG și Exxon din Marea Neagră. Dar acolo mai există o concesiune cu rezerve estimate mari. Este vorba despre cea a LukOil (35 miliarde metri cubi), despre care știm doar că va continua să fie explorată. În ciuda avalanșei de materiale scrise în presă, declarații ale politicienilor locali și internaționali cu referire la resursele Mării Negre, audieri în vederea Legii Offshore, rușii nu au precizat nimic, până acum, despre extracție. Recent, au făcut doar un anunț laconic că vor mai săpa încă o sondă pentru explorare. Dacă și rușii încep producția, datele se schimbă. Mai mult, anul acesta, alte perimetre de hidrocarburi din Marea Neagră vor fi scoase la licitație în vederea acordării de concesiune. Din nou, altă schimbare de date, pentru că alte miliarde de metri cubi pot fi extrase și de acolo.
…și ce facem cu ele?
Va fi, așadar, mult gaz scos la suprafață, începând cu 2021. România, în ansamblul ei, nu va câștiga prea mult, însă, din extracția acestei resurse. Dincolo de redevențe și taxe de transport al resursei către Vest, puține beneficii se întrevăd pentru economia României. Mai mult pentru a vecinilor. Cu precădere Ungaria, care are o industrie petrochimică dezvoltată și investește încă 5 miliarde euro pentru extindere de capacități în chimie și petrochimie, și Ucraina, care are probleme mari în a-și asigura consumul de 30 miliarde metri cubi, de când și-a deteriorat relația cu Rusia în problema anexării Crimeii.
De altfel, oficiali ai statului ungar au declarat public că ar vrea să cumpere tot ce se extrage din Marea Neagră, ba chiar au ajuns să ceară unor oficiali ai SUA, în cadrul unor evenimente internaționale, să pună presiune pe România și pe Exxon să înceapă odată producția. Ucrainenii nu au anunțat, dar Transgaz, companie românească de stat, lucrează de zor la inversarea fluxului de gaze din conductele magistrale Isaccea–Negru Vodă ce tranzitează Dobrogea, aducând gaze de la ruși către sudul Europei. În doi ani, când începe producția în Marea Neagră, firmele românești vor putea să „împingă“ gaze pe Isaccea–Negru Vodă dinspre țara noastră către Ucraina.
Sigur, ungurii își urmăresc doar interesele și, culmea, au și dreptate în a emite pretenții asupra gazelor din Marea Neagră. Ei au industrie, pe care o dezvoltă și mai mult; noi nu mai avem chimie și petrochimie. Ultima „redută“, Oltchim, a fost anunțată că va intra în faliment, iar în ceea ce privește necesarul populației, acesta este acoperit cu prisosință din intern, prevedere de altfel obligatorie, prin lege.
România produce, în momentul de față, 10,5 miliarde metri cubi de gaze, Romgaz și Petrom, în proporție aproximativ egală. Există 3 milioane de consumatori de gaze și doar una din trei gospodării este branșată la rețea. Din redevențele colectate din exploatarea gazului, bugetul de stat câștigă circa 130 milioane de euro anual.
