România trebuie să continue măsurile de consolidare fiscală și să reducă treptat deficitul bugetar, care a ajuns la 9,3% din PIB în 2024, pentru a preveni o eventuală criză economică severă.
Avertismentul vine din partea lui Eugen Rădulescu, consilier al Băncii Naționale a României, în contextul dezechilibrelor macroeconomice tot mai accentuate.
Rădulescu a subliniat că nivelul actual al deficitului este nesustenabil și reflectă faptul că economia funcționează peste posibilitățile reale.
„Am pornit anul trecut de la o situaţie extrem, extrem de critică: un deficit de 9,3% din PIB într-un an fără nicio criză, fără niciun fel de problemă. Când spun problemă, mă refer la inundaţii, furtuni sau alte fenomene naturale. Anul 2024 n-a avut nimic din toate acestea. Un deficit de 9,3% din PIB este colosal şi insuportabil. Iar această abordare s-a prelungit până când am avut un nou guvern, în vara anului trecut. Măsurile adoptate de acest guvern au fost criticate foarte mult. Şi poate pe bună dreptate. În definitiv, nimănui nu-i place să fie cel care începe să strângă cureaua. Este clar însă că va trebui să strângem cureaua.
În momentul în care ţara are un deficit bugetar de peste 9% într-un an şi un deficit extern de 8% din PIB, asta ce înseamnă? Înseamnă că trăim foarte mult peste mijloacele pe care le avem. Trăim din împrumuturi externe. Nu se poate rezolva acest lucru fără a strânge cureaua. Nu există altă soluţie. Există însă varianta de a strânge cureaua încet, încet, aşa cum încearcă de aproape un an guvernul României, sau varianta de a nu o face de bunăvoie şi de a ajunge la crize de genul celei din Grecia”, a declarat acesta în cadrul conferinței „Piaţa financiar-bancară”.
Lecția Greciei: 20 de ani de stagnare
Reprezentantul BNR a atras atenția că întârzierea măsurilor de corecție poate avea consecințe pe termen lung, amintind de experiența Greciei.
„Criza din Grecia, care a început în 2008, atunci când s-a produs o ruptură internaţională, era, de fapt, pregătită de mulţi ani. Grecia îşi falsifica statisticile şi ajunsese la o datorie publică fabuloasă, iar în momentul în care s-a produs criza, partidul aflat la guvernare a ajuns la concluzia că mai bine nu face nimic şi aşteaptă. Rezultatul a fost că au pierdut încă şase luni, iar acum, după ce au făcut tot ce le-au cerut finanţatorii internaţionali, în anul 2024, ultimul an pentru care avem statistici internaţionale, PIB-ul Greciei pe locuitor este mai mic decât era în 2004. Vorbim despre 20 de ani de stagnare. Acesta este preţul pe care îl plătesc grecii pentru ceea ce au făcut. Nu trebuie să repetăm şi noi acest lucru. Avem şansa să nu o facem. Sper să ne ţinem de ea”, a mai precizat Eugen Rădulescu.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
