Rusia se pregătește pentru alegerile parlamentare programate în perioada 18-20 septembrie 2026, un scrutin care va stabili componența Dumei de Stat, camera inferioară a Parlamentului de la Moscova. În total, sunt puse în joc 450 de mandate, notează The Moscow Times.
Pentru observatorii occidentali, alegerile ruse nu pot fi analizate după regulile aplicate scrutinelor din democrațiile funcționale. Sursa citată subliniază că procesul electoral din Rusia nu este considerat liber sau corect, iar Kremlinul controlează sistemul politic și exercită presiuni asupra observatorilor independenți și activiștilor.
Cu toate acestea, scrutinul rămâne relevant. Chiar dacă rezultatul este puternic influențat de autorități, alegerile oferă indicii despre modul în care Kremlinul percepe societatea rusă și despre direcția pe care dorește să o imprime țării.
Un scrutin care păstrează aparența normalității
Sistemul politic construit în jurul lui Vladimir Putin păstrează o anumită aparență de legalitate. Alegerile sunt organizate în continuare, iar partidele politice participă la competiție, chiar dacă spațiul pentru opoziție reală s-a redus drastic.
VEZI ȘI – Cutremur puternic în Columbia și țările vecine. Cel puțin 18 morți confirmați
Potrivit analizei, Kremlinul folosește alegerile și ca pe un instrument de legitimare și de prezentare a unei imagini de normalitate. Organizarea periodică a scrutinului contrastează, în viziunea autorităților ruse, cu situația din Ucraina, unde nu au mai fost organizate alegeri de la începutul invaziei pe scară largă din 2022.
În același timp, alegerile îi permit Kremlinului să urmărească preferințele alegătorilor și să identifice problemele care preocupă populația.
United Russia pornește din poziția dominantă
Actuala Dumă este formată din cinci partide, iar cea mai mare parte a mandatelor aparține formațiunii United Russia, care deține 315 locuri.
Partidul este considerat formațiunea dominantă a sistemului politic rus și este condus de fostul președinte Dmitri Medvedev. Potrivit analizei, nu sunt așteptate surprize în privința rezultatului său, United Russia fiind favorită să obțină din nou o majoritate.
În ultimii ani, discursul partidului s-a îndreptat tot mai mult către mesajele favorabile războiului. La congresul din 2026, Medvedev a folosit inclusiv un discurs extrem de dur la adresa Ucrainei.
Comuniștii, principala forță din zona opoziției sistemice
Partidul Comunist al Federației Ruse, CPRF, are în actuala Dumă 57 de mandate și rămâne una dintre formațiunile importante ale sistemului politic.
Partidul are rădăcini în vechea structură comunistă sovietică, iar liderul său, Ghenadi Ziuganov, a fost cândva considerat un adversar serios al lui Boris Elțîn. În prezent, însă, formațiunea este aliniată poziției Kremlinului în privința războiului din Ucraina.
Totuși, CPRF continuă să atragă și politicieni cu mesaje critice față de putere. În special în regiunile aflate departe de Moscova, partidul este perceput de unii alegători drept una dintre puținele forțe capabile să conteste United Russia.
LDPR încearcă să supraviețuiască fără Vladimir Jirinovski
Partidul Liberal Democrat al Rusiei, LDPR, trece printr-o perioadă dificilă după moartea lui Vladimir Jirinovski, în 2022.
Jirinovski a fost una dintre cele mai recognoscibile figuri ale politicii ruse, cunoscut pentru declarațiile sale naționaliste și pentru stilul său spectaculos. După dispariția sa, formațiunea este condusă de Leonid Sluțki, însă nu a reușit să reproducă popularitatea și impactul fostului său lider.
În plus, mesajul ultranaționalist al LDPR concurează în prezent cu discursuri similare venite din partea altor formațiuni politice ruse.
New People, o opoziție permisă de sistem
O altă formațiune prezentă în actuala Dumă este New People, care deține 15 mandate.
Partidul a apărut în 2020 și a încercat să se poziționeze ca o formațiune mai liberală, abordând inclusiv teme precum cenzura internetului sau violența domestică. A atras astfel o parte dintre alegătorii interesați de o politică internă mai puțin represivă.
În problemele considerate esențiale pentru securitatea statului, însă, New People nu se opune Kremlinului. Formațiunea a susținut inclusiv un proiect legislativ criticat de organizațiile pentru drepturile omului, care viza rușii aflați în exil.
Yabloko, singura voce clar anti-război
O situație diferită are Yabloko, partidul liberal condus de Grigori Iavlinski.
Formațiunea este prezentată în analiză drept singurul partid cu o poziție explicit anti-război care continuă să existe în sistemul politic rus. Yabloko susține încetarea focului și respingerea riscului unui război nuclear.
Partidul a fost recent autorizat să participe la alegeri, însă șansele sale de a intra în Dumă sunt considerate foarte mici. Miza sa principală pare să fie aceea de a demonstra că există în continuare în Rusia o parte a societății care se opune războiului.
În același timp, mai mulți membri importanți ai formațiunii au fost încarcerați sau împiedicați să candideze, iar partidul se confruntă și cu temeri privind posibilitatea de a fi exclus din competiția electorală.
Kremlinul folosește alegerile pentru a măsura societatea
Dincolo de rezultatele oficiale, alegerile au și o altă funcție pentru Kremlin: reprezintă un barometru al opiniei publice.
Partidele care fac parte din ceea ce este numită „opoziția sistemică” nu contestă în mod real puterea Kremlinului, însă mesajele lor și nivelul de susținere pot oferi autorităților indicii despre nemulțumirile și preocupările populației.
Potrivit unor date de sondaj prezentate în analiză, 70% dintre respondenți ar fi declarat că intenționează să voteze. United Russia ar avea 41% din intențiile de vot, CPRF 13%, New People 11%, LDPR 8%, iar A Just Russia 6%. Pentru Yabloko, estimarea ar fi de doar 1-2%.
Sursa avertizează însă că astfel de sondaje trebuie privite cu precauție, întrucât sunt realizate într-un climat de represiune și teamă.
Ce îi preocupă pe ruși
În ciuda propagandei și a controlului politic, analiza arată că populația rusă continuă să fie preocupată de probleme cotidiene: locuințe, pensii, prețurile la energie și alte chestiuni sociale și economice.
De asemenea, există indicii că o parte dintre ruși nu susține neapărat discursul ultramilitarist promovat de Kremlin. Popularitatea unor formațiuni precum New People este pusă inclusiv pe seama pozițiilor adoptate în probleme interne, precum cenzura internetului sau violența domestică.
Alegerile din septembrie nu vor oferi, prin urmare, o imagine completă și nefiltrată a preferințelor politice ale rușilor. Ele pot însă arăta ce teme urmărește Kremlinul, ce mesaje încearcă să controleze și unde apar eventualele nemulțumiri în societate.
Într-un sistem politic în care rezultatul electoral este considerat de sursa citată ca fiind puternic controlat de Kremlin, scrutinul rămâne astfel mai degrabă o demonstrație de participare politică și un instrument prin care puterea încearcă să-și măsoare societatea decât o competiție electorală autentică.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
