Un sondaj realizat de INSCOP Research arată că 85% dintre români se consideră persoane religioase, în timp ce 14% afirmă contrariul, iar 1% nu au un răspuns clar.
Potrivit lui Remus Ștefureac, directorul general al INSCOP, religiozitatea din România este „culturală și identitară”, deși mai puțin exprimată prin participarea activă la viața religioasă:
„Religiozitatea practicantă este mai redusă, dar semnificativă, în condițiile în care 30,6% din populație declară că merge cel puțin o dată pe săptămână la biserică.”
Cine sunt cei mai religioși români și ce partide preferă
Conform datelor sondajului, cei mai religioși se regăsesc printre votanții AUR și PSD, în rândul persoanelor cu studii primare și al celor din mediul rural.
La polul opus, cei care nu se consideră religioși sunt predominant tinerii sub 30 de ani, persoanele cu studii superioare, locuitorii din marile orașe și votanții USR sau PNL.
Participarea la slujbele religioase variază considerabil:
- 7,6% merg de mai multe ori pe săptămână;
- 23% o dată pe săptămână;
- 17,1% cel puțin o dată pe lună;
- 25,4% doar la marile sărbători;
- 19,4% foarte rar;
- 6,8% nu merg niciodată.
Cei care frecventează biserica cel mai des (de mai multe ori pe săptămână) sunt votanți PNL, tineri între 18-29 de ani și persoane cu studii primare.
Cei care merg o dată pe săptămână sunt, în general, votanți PSD și AUR, persoane cu studii mai reduse și locuitori ai orașelor mici. O dată pe lună participă la slujbe în special funcționarii publici și persoanele între 30 și 44 de ani.
Bărbații, locuitorii din București și angajații la stat declară într-un procent mai mare că merg doar de sărbători. Votanții USR, persoanele educate și cei din urbanul mare tind să meargă foarte rar sau deloc la biserică.
Religia, între identitate și comportament
Darie Cristea, director de cercetare INSCOP, subliniază că religiozitatea românilor nu este doar o chestiune de credință, ci una cu rădăcini culturale profunde:
„Actualele date confirmă imaginea pe care o avem privind religiozitatea românilor. Și dacă nu ar fi complet adevărat, simplul fapt că aproape jumătate din populație consideră mersul la biserică un comportament dezirabil ne spune foarte mult despre existența acestei religiozități.”
El adaugă că România se distinge de alte state europene prin nivelul ridicat de atașament față de religie, într-un context continental în care ateismul și indiferența religioasă sunt tot mai vizibile.
Cercetarea a fost realizată în perioada 20-26 iunie 2025, prin metoda CATI (interviuri telefonice). Eșantionul a cuprins 1.115 persoane, reprezentativ pentru populația adultă din România. Marja de eroare este de ±2,9%, la un nivel de încredere de 95%.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
