România ar putea prezenta Uniunii Europene spre finanţare în perioada 2014-2020 un program operaţional dedicat Energiei, a sugerat Bogdan Mănoiu, consilier prezidenţial, la lucrările SEE Energy Forum, eveniment organizat de Medien Conferences, divizie a Medien Holding ce include şi ziarul „România liberă”.
Numeroasele programe operaţionale sectoriale, dar mai ales axe ale acestora, multe fără un obiect clar, bine delimitat, ar fi recomandat să facă loc pentru finanţarea alocată de UE României, în perioada 2014-2020, unui program dedicat dezvoltării energetice româneşti.
Pe agendele de investiţii ale tuturor echipelor guvernamentale de până acum se află proiecte foarte importante din acest sector, care însă rămân în stadiul de proiect. Fie că e vorba de Unitatea 3 Cernavodă, de centrala cu pompaj de la Târniţa de pe Someş, de echilibrarea capacităţilor de producţie a energiei electrice pe axa nord-sud sau de închiderea inelului naţional de transport, aceste proiecte ar putea obţine finanţare nerambursabilă de la UE în perioada 2014-2020, cu atât mai mult cu cât ele sunt proiecte scumpe ce depăşesc cu mult posibilităţile bugetului.
Numai sistemul centralei de la Târniţa poate costa 9 miliarde euro, estimare ce e una „grosieră”, a spus ieri Călin Radu Vilţ, consilier ştiinţific în Consiliul Mondial al Energiei. Centrala de la Târniţa este necesară pentru aplatizarea curbei de sarcină prin stocarea energiei într-un lac aflat la o înălţime cu 500 de metri, mai mare decât centrala hidro propriu-zisă. Dacă ar intra în funcţiune, această centrală va produce în 2020 1.650 GWh şi va reduce emisiile cu 628 tone de CO2. Centrala urmează să aibă patru grupuri de 500 de MW. „De ce nu ar exista un program operaţional dedicat energiei?”, a întrebat ieri retoric Bogdan Mănoiu. Înainte de a propune Comisiei Europene un astfel de program, Guvernul trebuie să facă „un inventar precis al nevoilor de finanţare, astfel încât să deţină în discuţiile cu UE o bază de definire a viitoarelor proiecte”, a spus el. Acest pachet ar trebui definitivat anul viitor.
Introducerea în discuţii a unui program operaţional sectorial dedicat energiei ar fi o idee bună, în condiţiile în care piaţa liberă a energiei şi dezvoltarea acestui sector joacă un rol important pe agenda UE. Sistemul energetic european are nevoie de investiţii de 500 miliarde euro până în 2020, ţintele fiind reducerea emisiilor de dioxid de carbon, creşterea ponderii energiilor regenerabile, creşterea capacităţii de transport liber al energiei în spaţiul european. În prezent, România nu are capacitatea tehnică de export al gazelor şi mai trebuie făcuţi paşi în direcţia interconectării sistemului energetic cu alte ţări.
România doreşte să se asigure de existenţa unei zone de securitate energetică. Există un proiect de interconectare cu Republica Moldova, care va sprijini obiectivul României de a înceta să fie o insulă energetică începând cu 2014.
