Reluarea consumului este singura şansă pentru ca România să se întoarcă la creştere economică. Acest lucru a devenit limpede după ce economia europeană a dat rezultate sub aşteptări, lucru care înseamnă că exporturile nu-şi vor reveni foarte curând.
Programele de până acum, cum ar fi „Prima Casă” sau „Rabla”, au avut efecte mult sub aşteptări şi în România, şi în ţările dezvoltate. Stimulii au fost „mai mult imaginari decât reali”, comenta recent BERD, iar România era doar cel mai rău dintre multe exemple proaste.
Nu singurul. Disperarea i-a împins pe japonezi să pună echivalentul a 200 de euro în palma fiecărui locuitor. Nici asta nu a fost suficient. Teama zilei de mâine şi tradiţia de economisire a japonezilor i-au făcut pe aceştia să păstreze banii în loc să-i cheltuiască.
La scară mai mică, fenomenul se întâmplă şi în România. În anul 2009, în plină recesiune, economiile populaţiei au crescut într-un ritm fără precedent: cu 25%. Chiar şi românii care încă au bani se feresc de un bon de casă prea umflat.
Românii trebuie trataţi cu un medicament mai puţin practic pentru a-şi recăpăta pofta de consum: cu încredere, consideră mai mulţi specialişti în economie chestionaţi de R.l. Nici „Prima Casă” şi nici programul „Rabla”, stimulente aplicate deja de alte ţări ale lumii, nu pot determina singure o revenire a consumului, deşi pot avea o anumită contribuţie.
Experienţa economiilor mari a arătat că efectele programelor de stimuli direcţi sunt mai slabe decât aşteptările. Cel mai disperat caz este al Japoniei, care a ajuns să dea un stimulent cash pentru fiecare cetăţean: echivalentul a 200 de euro. Chiar şi aşa, efectele au fost aproape nule, din cauza tendinţei tradiţionale de economisire a japonezilor, dar şi a temerilor pentru ziua de mâine.
„Dacă ne uităm atent, consumul în România nu a scăzut pentru că au scăzut veniturile, ci pentru că oamenii pur şi simplu nu mai au încredere în eco-nomie, în viitorul lor. Te gândeşti de două ori înainte să mergi la restaurant dacă nu eşti sigur că mâine mai ai un loc de muncă”, apreciază analistul economic Aurelian Dochia.
Garanţii de stat, bani pentru rable, dobânzi şi taxe mai mici
Cel puţin teoretic, consumul ar putea fi stimulat prin câteva măsuri aplicate deja şi în alte state. Efecte directe ar putea avea, cred analiştii, programele de garantare a creditelor cum ar „Prima Casă” sau „Primul Siloz”. Indirect ar putea interveni Banca Naţională, prin creşterea lichidităţii băncilor şi, impli-cit, scăderea dobânzilor la cre-dite, dar şi Guvernul, printr-o eventuală reducere a TVA. „Eu nu cred că trebuie stimulat consumul. Dacă vreţi însă un răspuns teoretic, ar trebui să scadă TVA, de exemplu”, spune bancherul de investiţii Matei Păun, managing partner al BAC Investments.
Analistul economic Aurelian Dochia, pe de altă parte, crede că o scădere a taxelor este exclusă, însă Programul „Rabla” ar putea fi o reţetă de succes. Banca Naţională va fi, la rându-i, un element-cheie în contextul în care, după toate aparenţele, ea va continua să ducă o politică de stimulare a creditului prin reducerea dobânzii-cheie. „Băncile sunt dispuse să dea bani, mai ales că vor avea mai multe lichidităţi din moment ce Guvernul a ales să se împrumute mai puţin de pe piaţa internă. Banca Naţională va continua să scadă dobânda şi credem că o va aduce în jurul valorii de 6-6,25%”, comentează Lucian Anghel, economistul-şef al BCR.
Mai întâi exportul, apoi consumul
Nu toată lumea este de acord cu faptul că băncile ar avea intenţia de a mai acorda cre-dite, deşi o uşoară revenire poate fi sesizată. „Nu cred că băncile vor relua procesul de creditare oricât ar scădea BNR dobânda. Au prea multe credite cu probleme care trebuie acoperite”, crede Matei Păun. O creştere a exporturilor va conduce însă, deşi nu direct, la majorarea consumului. „Ceea ce trebuie să facă autorităţile este să încurajeze exporturile pentru că, apoi, consumul îşi revine în mod natural. Oamenii vor căpăta mai multă încredere în economie. Banca Naţională ar fi trebuit să lase de mult leul să se deprecieze, iar declaraţiile actuale ale guvernatorului sunt tardive. Avem nevoie de o depreciere abruptă, poate până la 5 lei pe euro pentru a da un impuls exporturilor”, continuă bancherul de investiţii.
Sentimentele şi locul de muncă, pe primul plan
„Consumul depinde în primul rând de încredere. Atât timp cât oamenii nu au siguranţa locului de muncă, atât timp cât se anunţă un şomaj în creştere, nu cred că se poate face ceva pentru a fi stimulat consumul. Trebuie în primul rând finalizat procesul de restructurare din sistemul bugetar, care adună o treime din forţa de muncă. Oamenii nu se gândesc la consum atunci când nu ştiu dacă vor mai avea un loc de muncă. Se gândesc să economisească”, apreciază Lucian Anghel. De altfel, despre încredere vorbesc şi ceilalţi specialişti chestionaţi de R.l.” Procesul de producţie a bunurilor de export angrenează oricum şi factori din economia internă. În concluzie, mai întâi ar trebui stimulate exportul, producţia, pentru că apoi vine de la sine şi creşterea consumului”, concluzionează Dochia.
Plata datoriilor
Avantaje: Companiile au de luat 1,5 miliarde euro de la stat în contul serviciilor prestate sau al rambursărilor de TVA. Restituirea urgentă a acestor sume ar ridica nivelul de lichiditate şi încrederea de pe piaţă.
Dezavantaje: Dacă dă banii înapoi fără să reducă din cheltuielile proprii, statul trebuie să se împrumute suplimentar sau riscă să depăşească ţinta de deficit bugetar stabilită cu Fondul Monetar Internaţional.
Responsabil: Guvernul
Taxe mai mici
Avantaje: O reducere a cotei unice şi a TVA ar lăsa mai mulţi bani la dispoziţia mediului privat. În felul acesta, ar creşte atât consumul, cât şi investiţiile de natură să creeze noi locuri de muncă.
Dezavantaje: Bugetul are deja un deficit prognozat mare, de 5,9%, iar o reducere a impozitelor ar trebui însoţită de noi reduceri la nivelul cheltuielilor bugetare.
Responsabil: Parlamentul
Dobânzi mai mici
Avantaje: România are cea mai mare dobândă de politică monetară din UE, de 7%. O reducere substanţială ar putea reporni creditarea de consum şi ipotecară, dar şi investiţiile.
Dezavantaje: Reducerea dobânzii ar duce la o inflaţie mai mare, ca urmare a abundenţei de bani de pe piaţă, la deprecierea cursului valutar din cauza investitorilor care vor considera România mai puţin atractivă.
Responsabil: BNR
Soluţie: Ce au făcut alţii
Japonia a oferit fiecărei familii echivalentul a 200 de euro pe lună pentru a stimula consumul.
Germania, Franţa, Statele Unite, dar şi Rusia au implementat un program de tip „Rabla” cu destul de mare succes.
Ungaria a demarat, înaintea României, un program similar cu „Prima Casă”.
Guvernul SUA a acordat stimulente financiare constructorilor de locuinţe.
Noul plan anticriză: Boc a prezentat în Parlament planul vechi
Premierul Boc a prezentat Parlamentului, ca măsuri de sprijinire în acest an a mediului de afaceri, un set de proiecte anunţate deja de Guvern, fără vreun program nou, precum crearea unui fond de susţinere a investiţiilor, amânarea impozitului anticipat pe profit, unificarea declaraţiilor fiscale.
Într-un discurs susţinut în Camera Deputaţilor, şeful Guvernului a amintit, pe parcursul a aproximativ 40 minute, măsurile susţinute de Guvern în 2009 şi care vor fi continuate şi în acest an, precum programul „Prima Casă”, „Rabla”, neimpozitarea profitului reinvestit, acordarea de garanţii şi ajutoare de stat, scrie Mediafax.
Boc a sumarizat şi un alt set de măsuri care urmează să fie introduse în 2010 pentru sprijinirea mediului de afaceri.
Proiectele anunţate de premier au fost sprijinirea tineri-lor care înfiinţează o microîntreprindere, regândirea impozitului forfetar, crearea unui fond pentru susţinerea pro-iectelor majore de investiţii, unificarea declaraţiilor fiscale impuse firmelor şi realizarea unui sistem de completare a acestora printr-un portal electronic, compensarea datoriilor bugetare acumulate de firme cu TVA de primit din partea statului, pro-movarea legii parteneriatului public-privat pentru proiecte ca terminalul de gaze lichefiate de la Constanţa şi o nouă centrală pe Dunăre realizată împreună cu autorităţile bulgare şi amânarea impozitului anticipat pe profit.
Toate aceste proiecte au fost anunţate anterior de către reprezentanţii Guvernului şi sunt complementare celor introduse pe parcursul anului trecut, dar care, conform unui document de lucru al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), nu au avut efectul scontat.
Potrivit BERD, „stimulii” incluşi în programul cu fonduri de 13 miliarde euro anunţat de guvernul României în februarie 2009 pentru sprijinirea economiei au fost până în prezent „mai mult imaginari decât reali”, iar efectul programului asupra creşterii economice a ţării a fost neglijabil, întrucât au fost lansate puţine proiecte. Mai multe guverne din regiune au anunţat diferite programe fiscale care păreau să sprijine creşterea, însă în realitate acestea au avut un impact redus asupra economiei, mai comentează BERD.
