O eventuală modificare a dobânzii de politică monetară este o decizie care poate fi luată mai târziu în acest an, nu neapărat miercuri în şedinţa Consiliului de Administraţie al BNR, a declarat şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, pentru Mediafax.
“Este decizia Băncii Naţionale a României dacă să majoreze dobânda sau nu. Aş spune însă, că în cazul unei majorări a dobânzii cheie nu trebuie să ne uităm neapărat la ce se întâmplă în acest moment cu inflaţia, ci care sunt aşteptările pentru următoarele 12-18 luni, pentru că politica monetară necesită o anumită perioadă până să îşi facă efectul. Banca Naţională trebuie să se uite la modelele sale, care este prognoza de inflaţie pentru 2012 şi, pe această bază, să ia o decizie”, a afirmat Franks.
Potrivit analiştilor, Consiliul de Administraţie al BNR va decide, cel mai probabil, să menţină rata dobânzii de politică monetară la 6,25% pe an.
“Cred că o decizie de schimbare a politicii monetare ar trebui luată mai târziu în acest an, nu neapărat în această şedinţă“, a spus Franks.
Într-un comunicat transmis marţi de FMI, după aprobarea primei evaluări a acordului cu România, directorul general interimar al instituţiei, John Lipsky, spune că presiunile inflaţioniste au fost mai puternice decât s-a anticipat, din cauza şocurilor legate de preţurile internaţionale la alimente şi combustibil.
“Autorităţile au anunţat în mod adecvat o modificare în politica monetară, cu tendinţă de întărire. O modificare a politicii monetare mai rapidă ar putea fi necesară pentru a asigura că presiunile inflaţioniste şi efectele de runda a doua sunt izolate”, a arătat Lipsky.
La începutul lunii mai, BNR a decis să menţină rata dobânzii de politică monetară la 6,25%, pentru a opta şedinţă consecutiv, şi nivelul actual al rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi valută ale instituţiilor de credit.
Totodată, BNR a revizuit în urcare prognoza de inflaţie pentru 2011 de la 3,6% la 5,1%, cu mai mult de un punct peste limita superioară a intervalului de variaţie ţintit, de 2-4%. Banca centrală a urcat şi prognoza pentru inflaţia de anul viitor de la 3,2% la 3,6% Pentru ambii ani, BNR a stabilit o ţintă de inflaţie de 3% plus/minus un punct procentual.
Noua prognoză de inflaţie pentru acest an arată că ţinta de inflaţie va fi ratată pentru al cincilea an consecutiv.
Jeffrey Franks a mai precizat că scăderea cheltuielilor la nivelul bugetului consolidat este îmbucurătoare, dar nu şi reducerea sumelor pentru investiţii, care rămâne o zonă problematică întrucât absorbţia fondurilor europene nu este satisfăcătoare.
Datele Ministerului Finanţelor pentru finele lunii mai arată că deficitul bugetar a fost de 1,36% din PIB, în condiţiile în care veniturile au crescut faţă de perioada anterioară cu 10%, iar la cheltuieli s-a înregistrat o scădere de 3,4%. În acelaşi timp, cheltuielile de capital (investiţiile – n.r.) au scăzut cu 5,4%.
“În timp ce scăderea cheltuielilor curente este o veste bună, reducerea celor de capital nu mai este o veste atât de bună. Vrem mai multe cheltuieli de capital corelate cu fondurile UE. (…) Încă este nevoie de îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor europene. Nu este nicio îndoială. Continuăm să expunem această chestiune autorităţilor române şi sunt sigur că ei sunt conştienţi de problemă”, a spus Franks.
