Comisiile de fond funciar din cinci comune situate pe Valea Trotusului au reusit performanta sa valideze dupa 2002 retrocedarea a 11.471,8 de hectare de padure fara nici un temei legal. Din aceasta suprafata au fost deja atribuite aproape 9.000 de hectare locuitorilor din comunele Cornesti, Agas, Asau, Brustur si Palanca, din judetul Bacau, desi acestia nu avusesera niciodata in proprietate suprafete impadurite.
Un control efectuat in urma cu putin timp de reprezentantii Ministerului Agriculturii in aceasta zona a stabilit faptul ca retrocedarea terenului forestier a avut la baza interpretarea fortata a Legii nr. 1/2000 (cunoscuta sub numele de Legea Lupu) si a modificarilor ei ulterioare, coroborate cu Legea de aplicare a reformei agrare (Legea 187/1945). Vinovate sunt si Ocoalele Silvice Ciobanus si Comanesti, in raza carora intra cele cinci comune, precum si Directia Silvica Bacau, care au acceptat sa puna la dispozitia comisiilor locale de fond funciar suprafata de 11.471,8 hectare de padure de cea mai buna calitate, desi documentele prezentate nu corespundeau prevederilor legale.
Dupa 60 de ani, istoria se repeta
De fapt, ceea ce s-a intamplat acum pe Valea Trotusului s-a mai intamplat si in 1945. Atunci, localnicii au ocupat abuziv padurile, invocand Legea reformei agricole (Legea 187/1945), ignorand insa faptul ca aceasta facea referire la terenurile agricole si nicidecum la cele forestiere. Din acest motiv, la putin timp ei au fost scosi cu forta de pe suprafetele ocupate. La vremea respectiva aceste paduri apartineau unor proprietari precum Ioan Sturza, Ghica, A. Rosetti, Creditul Funciar Rural, Epitropia Sf. Spiridon din Iasi etc. Dupa 60 de ani, urmasii celor din 1945 au reusit totusi sa intre in posesia padurilor invocand aceeasi lege din 1945. Ei au obtinut acest lucru fara a dovedi cu inscrisuri specifice dreptul de proprietate, ci doar pe baza unor tablouri de improprietarire intocmite in '45 cand au fost ocupate abuziv aceleasi paduri. Ulterior, respectivele tablouri de improprietarire nu au mai fost validate de autoritatile locale, devenind astfel nule. Cu toate acestea, autoritatile locale si silvice au inchis ochii si au consfintit ilegalitatea cu titluri de proprietate.
Mortii invie si vor paduri
Prin sondaj, controlul Ministerului Agriculturii a luat la verificat dosarele depuse pentru retrocedare, iar surprizele nu au intarziat sa apara. In orasul Comanesti a fost improprietarit, dupa depunerea cererii, cu 4 hectare de pasune si islaz Taranu Eduard, in baza improprietaririi facute, tot ilegal, in 1945. Toate bune si frumoase daca respectivul nu ar fi fost decedat pe front in 23 iulie 1944 (certificatul de deces seria DB nr. 149044) pe cand Romania lupta alaturi de armata germana. Fiind putin probabil ca in 1945 comitetele comunale de aplicare a reformei agrare inscriau mortii in listele definitive de improprietarire si tinand cont ca pentru pozitiile din tablourile de improprietarire au aparut mostenitorii, este posibil sa se fi facut o posibila substituire de identitate in complicitate cu membrii comisiei de fond funciar, dupa ce in prealabil a fost certificata, tot in fals, improprietarirea respectivei persoane in 1945. Un sir incredibil de ilegalitati care in nici un caz nu a putut fi opera unei singure persoane.
Vrem paduri de calitate, s-a pierdut evidenta lor!
Situatia s-a complicat si mai mult dupa ce au inceput schimburile de terenuri, acestea fiind orientate spre amplasamentele favorabile accesului pe drumurile auto forestiere si in trupuri de padure matura, cu arbore valoros. Deoarece aceste schimburi s-au facut cu intocmirea in diverse variante a proceselor-verbale, fara a fi anulate cele precedente, s-a ajuns in situatia sa nu se mai cunoasca cu exactitate suprafetele reale puse in posesie si cine sunt proprietarii lor. De exemplu, numai la Ocolul Silvic Ciobanesti au fost identificate 700 ha pierdute din evidenta in acest mod, marea lor majoritate fiind puternic degradate.
De altfel, terenuri cu paduri bune au fost de la inceput vizate. Diferenta dintre suprafata totala validata pentru retrocedare – 11.471 ha, si suprafata efectiv pusa in posesie – 8.813,9 ha, se datoreaza tocmai refuzului asa-zisilor proprietari de a primi terenuri forestiere care nu puteau fi exploatate imediat, care erau greu accesibile sau terenuri de pe care padurea fusese deja ciopartita. Acest mod de punere in posesie a favorizat imediat un adevarat fenomen al taierilor ilegale, de mare amploare, conjugat cu vanzarea speculativa a acestor terenuri.
Afaceristii locali iau in stapanire padurile
Cumparand la preturi mici, care au coborat si la cinci milioane lei hectarul de padure ajunsa la varsta exploatarii, acesti investitori au devenit peste noapte detinatorii unor intinse suprafete si ai unei mari cantitati de masa lemnoasa pe care o exploateaza acum dupa bunul plac. Au apelat la o varietate de forme juridice care sa dea un aspect de legalitate tranzactiilor. Contracte de vanzare-cumparare, imputerniciri totale de reprezentare, contracte de prestari servicii fara clauze privind raspunderea pentru nerespectarea legilor silvice, chitante de mana sunt numai cateva dintre artificiile utilizate. La un singur transport, una din firmele care au cam luat in stapanire padurile din aceasta zona, societatea MAL ML Impex SRL Asau, a fost depistata ca transporta 4.460 mc de rasinoase, fata de 2.240 mc prevazuti in acte. O alta, NIN FOREXIM Focsani, a taiat ilegal nu mai putin de 1.093 de arbori cu un volum de 1.837 mc si exemplele ar putea continua. Numai pe 337 hectare controalele recente executate de Inspectoratul de Regim Silvic si Vanatoare Suceava au depistat taierea ilegala a 6.188 mc cu o valoare de aproape cinci miliarde de lei. Valoarea si volumul taierilor ilegale sunt mult mai mari, dupa cum sustin reprezentantii Ministerului Agriculturii, controalele efectuate abia daca acopera 4% din terenurile proprietate privata cu care au fost improprietariti locuitorii din Valea Trotusului.
Procesele bat la usa
Dupa frenezia punerilor ilegale in posesie a padurilor, Directia Silvica Bacau s-a trezit acum ca nu prea mai are ce administra. Padurile sale sunt in mare parte formate din arborete tanar, de clasa inferioara celor cedate. In plus, suprafetele de padure sunt terenuri de forma unor pene, izolate intre proprietatile particulare sau, in unele situatii, greu accesibile. In plus, multe dintre aceste suprafete se afla in litigiu si nu se stie ce se va intampla pe viitor cu ele. Modul in care comisiile locale din comunele Agas, Asau, Brusturoasa, Comanesti si Palanca, precum si comisia judeteana Bacau au facut retrocedarile va crea probleme deosebite in aplicarea noii legi a fondului funciar pentru adevaratii proprietari ai acestor terenuri. Procesele vor curge, iar statul se va vedea tarat prin instante, pentru ca reprezentantii sai in teritoriu au inteles sa aplice legea dupa propriile interese.
