20.8 C
București
joi, 28 martie 2024
AcasăInvestigații România LiberăIncognitoRăzboiul de la graniță impune măsuri urgente. Armata Română angajează peste 4000...

Războiul de la graniță impune măsuri urgente. Armata Română angajează peste 4000 de soldați

Ministerul Apărării Naționale anunță că dorește să angajeze, chiar în anul 2023, un număr de 4159 de soldați și gradați profesioniști, ceea ce reprezintă una dintre cele mai ample campanii de recrutare pe care a desfășurat-o România în perioada de după încheierea Războiului Rece.

Se poate presupune că noua campanie de recrutare din Armata Română, cea din anul 2023, are legătură cu războiul din Ucraina. În comunicatul prin care anunță campania, MApN nu face referire la acest război. Dar, în mod cert, viitorii soldați vor întări capacitatea de apărare a României și a Flancului Estic al NATO. Numărul de soldați și gradați care trebuie angajați urgent este foarte mare, în condițiile în care Armata Română avea, anul trecut, un efectiv total de circa 71.500 de militari activi (ofițeri, subofițeri, maiștri militari, gradați și soldați).

“La nivelul structurii de forțe a Armatei României se organizează una dintre cele mai ample campanii de recrutare și selecție pentru ocuparea a 4.159 de posturi de soldați/gradați profesionişti. Astfel, în perioada 2 mai – 16 iunie, candidații care optează pentru dobândirea calității de soldat profesionist pot solicita înscrierea în cadrul centrelor militare zonale, județene sau de sector (după caz) pe a căror rază de responsabilitate își au domiciliul”, a anunțat MApN.

Se știe că România, spre deosebire de alte țări, a suspendat serviciul militar obligatoriu pe timp de pace. Drept urmare, soldații și gradații pe care Armata vrea să-i recruteze vor avea calitatea de angajați ai MApN.

Armata angajează soldați și le promite că pot ajunge ofițeri

“Soldații (și gradații) profesioniști (SGP) constituie cel mai numeros corp de personal militar și îndeplinesc funcții de execuție specifice luptătorilor și specialiștilor militari, în cadrul unor microstructuri de tip echipă, echipaj, post de luptă sau grupă/similare. SGP pot îndeplini și funcții de comandă la nivelul acestor microstructuri. SGP participă nemijlocit la procesul de instrucție individuală și colectivă, asigură exploatarea și întreținerea tehnicii și armamentului din dotare și a infrastructurii de instruire și pot executa misiuni de paza a obiectivelor militare. Alături de ceilalți militari, SGP au misiunea nobilă de păstrare a integrității și suveranității statului, a apărării cetățenilor țării. De asemenea, sunt chemați în orice situație care afectează desfășurarea normală a vieții (calamități, dezastre naturale sau tehnologice etc.).

SGP constituie principala sursă de formare a subofițerilor în activitate și pot fi selecționați la programele de formare a maiștrilor militari în activitate, precum și în vederea participării la cursurile organizate pentru admiterea în învățământul superior sau la cursul de formare a ofițerilor în activitate”, precizează MApN.

Candidații pentru posturile de soldat sau gradat profesionist trebuie să aibă vârsta între 18 și 45 de ani. De asemenea, candidații trebuie să fi absolvit cel puțin zece clase. Spre deosebire de cadrele militare, soldații și gradații nu este nevoie să aibă, anterior, studii militare. Angajarea bruscă a peste 4000 de militari devine posibilă după ce România a promis că va aloca, anual, 2,5 la sută din PIB pentru Apărare. Trebuie totuși specificat că MApN nu anunță public ce salarii vor primi viitorii soldați. Anunțul MApN nu precizează nici până la ce vârstă pot lucra soldații în Armată, în cazul în care nu sunt promovați ca subofițeri sau ofițeri.

Până în anul 2022, România declara că alocă anual pentru Apărare 2 la sută din PIB, conform recomandărilor NATO. Anunțul privind această majorare, de la 2 la 2,5 la sută, pentru anul 2023, fusese făcut inițial de președintele Iohannis, în anul 2022. Anunțul șefului statului a fost reluat de ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, în mesajul transmis la finalul anului 2022.

“Pentru ca România să aibă o armată performantă, pe lângă asigurarea echipamentelor de ultimă generație,  va fi esențial  ca în 2023 să ne concentrăm și pe îmbunătățirea condițiilor de muncă și de viață ale militarilor noștri – activi, în rezervă sau în retragere”

Angel Tîlvăr,

Ministrul Apărării Naționale

Acum un an, președintele Iohannis îl primise, la București, pe președintele Poloniei, Andrzej Duda. În acel context, Iohannis cerea o consolidare militară a Flancului Estic al NATO, inclusiv prin trimiterea de trupe suplimentare către țări din regiunea Mării Negre. În acest moment, țările occidentale au trupe în România dar și România trebuie să-și consolideze armata.

„Avem nevoie, urgent, de o consolidare consistentă și echilibrată a Flancului Estic, de o Prezență Înaintată unitară și întărită. Este necesară o prezență militară sporită aliată în țara noastră și în regiunea Mării Negre, ca răspuns strict defensiv la agresiunea Rusiei”

Klaus Iohannis,

Președintele României

Efectivele militare occidentale, mai ales ale Statelor Unite, au crescut substanțial pe teritoriul României, după ce Rusia, în februarie 2022, a atacat Ucraina.

Urmărește România Liberă pe  TwitterFacebook și Google News!

Mihai Diac
Mihai Diac
Mihai Diac are o experiență ca jurnalist de peste 20 de ani, atât în presa scrisă cât și online. A început să lucreze în presă la ziarul Azi, în anul 1993, în perioada în care era încă student. Ulterior a lucrat la Adevărul, Gândul și Green Report. La “România liberă”, Mihai Diac lucrează din anul 2015. În paralel cu activitatea jurnalistică, Mihai Diac și-a completat și pregătirea de specialitate. El a absolvit, printre altele, Colegiul Național de Apărare și cursul de pregătire a jurnaliștilor pentru zone de război. Printre acțiunile sale de documentare jurnalistică s-au aflat cele de la bordul portavionului american Truman și al fregatei românești Regina Maria, precum și cele din Afganistan, Irak, Transnistria și Georgia.
Cele mai citite

Rusia cere o reuniune ONU pe tema atacului NATO asupra Iugoslaviei, de acum 25 de ani

Rusia a cerut organizarea unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU care să discute atacul NATO asupra Iugoslaviei, din anul 1999. Cererea Rusiei ar...

Guvernul ia noi măsuri privind sistemul electronic RO e-Factura

Guvernul ia joi noi măsuri privind sistemul electronic RO e-Factura, premierul Marcel Ciolacu anunţând că va fi prelungită cu două luni, până la 31...

Reforma austerității, îmblânzită. Plafonări peste plafonări de la Guvern

După austeritatatea de anul trecut și cu un deficit bugetar la limită, Executivul face cadouri pentru români, iar angajații din companiile de stat pot...
Ultima oră
Pe aceeași temă