12.9 C
București
sâmbătă, 27 aprilie 2024
AcasăInvestigații România LiberăIncognitoMAE l-a chemat pe ambasadorul Moscovei și i-a transmis un protest. Rusia...

MAE l-a chemat pe ambasadorul Moscovei și i-a transmis un protest. Rusia nu restituie Tezaurul ci pretinde că România îi datorează 4 miliarde de dolari

Rusia nu admite că ar avea de restituit Tezaurul României, așa cum a confirmat inclusiv Parlamentul European, ci pretinde că România ar avea de plătit Rusiei circa patru miliarde de dolari, drept “reparații” pentru faptul că România a luptat împotriva URSS în cel de-al doilea Război Mondial.

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) de la București l-a convocat la sediul său, duminică, pe ambasadorul Federației Ruse, Valery Kuzmin, pentru a-i comunica un protest cu privire la “o serie de declarații recente ale părții ruse” cu privire la relațiile dintre Rusia și România.

“Ambasadorului i-a fost transmisă nemulțumirea profundă a părții române cu privire la maniera deformată, trunchiată și neconformă în care sunt abordate, inclusiv în comunicarea publică a Ambasadei Federației Ruse, teme importante, cu relevanță bilaterală, care își au originea în trecutul istoric. S-a reamintit ambasadorului Federației Ruse necesitatea încadrării depline și permanente în practica diplomatică, inclusiv în ceea ce privește menținerea unei conduite responsabile în comunicarea publică”, a precizat, într-un comunicat de presă, Ministerul de Externe al României.

Cele mai recente declarații ale Rusiei cu privire la România fuseseră făcute, la data de 15 martie 2024, de purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, Maria Zaharova. Ambasada Rusiei la București a retransmis, în limba română, declarațiile Mariei Zaharova. Reprezentanta părții ruse a ripostat față de rezoluția pe care o votase Parlamentul European, la data de 14 martie 2024, rezoluție care menționa obligația Rusiei de a restitui Tezaurul României.

“Pe de o parte, Rusia a transferat deja rezerve semnificative de aur guvernului român. Potrivit materialelor istorice, în 1935, guvernul sovietic, în semn de bunăvoință, a trimis la București 1.436 de tone de bunuri de valoare (17 vagoane!) rămase din vremea țarismului. La mai puțin de 6 ani mai târziu, România a atacat URSS împreună cu al Treilea Reich”, susține Maria Zaharova. Tot ea mai pretinde că “în plus, Rusia a returnat aproape tot aurul românesc și alte bunuri de valoare în timpul dezvoltării relațiilor sovieto-române. În special, Ceaușescu a scris în jurnalele sale că 80% din rezerva regală a fost repatriată în România în 1948–1949”.

Apoi, “aproape toată datoria României față de Uniunea Sovietică pentru necazurile și distrugerile cauzate poporului și țării noastre în timpul Marelui Război pentru Apărarea Patriei a fost iertată de Moscova încă din 1949. În ciuda tuturor atrocităților pe care aliații români ai lui Hitler le-au comis pe pământul nostru. Și aceasta este nu mai puțin de 300 de milioane de dolari în reparații, adică, dacă este convertit în banii de astăzi, va fi ceva în jurul valorii de 4 miliarde de dolari”, susține Maria Zaharova.

Comentariul publicat de Maria Zaharova la data de 15 martie 2024 conține cel puțin o minciună. Există mărturii istorice conform cărora Nicolae Ceaușescu, imediat după ce a ajuns la putere în România, în anul 1965, a transmis, prin intermediul lui Alexandru Bârlădeanu, către liderul de atunci al URSS, Leonid Brejnev, o cerere ca URSS să restituie Tezaurul. Brejnev a fost liderul suprem al URSS din anul 1964 până când a murit, în 1982. Deci Ceaușescu nu era nicidecum mulțumit cu “rezerva regală” pe care URSS ar fi restituit-o României (cum pretinde Zaharova). Răspunsul lui Brejnev la cererea lui Ceaușescu, transmis în urma întâlnirii cu Bârlădeanu, din anul 1965, a fost următorul: “Există un document din care reiese că România regală are datorii în sumă de 300 de milioane de dolari, ceea ce ar corespunde cu 274 tone de aur”. Se observă că, atunci când pretinde că România ar datora bani Rusiei, Maria Zaharova se folosește de argumentele dictatorului sovietic Leonid Brejnev.

Ministerul de Externe de la Moscova emite din nou acuzația că România a fost aliată cu Germania hitleristă, “uitând” faptul că, în anul 1944, România a întors armele și a terminat al doilea Război Mondial, în 1945, alături de URSS și de celelalte puteri învingătoare. Rusia “uită” și de pagubele aduse României de ocupația sovietică, ocupație care s-a menținut mulți ani după încheierea păcii.

“România, fost aliat al lui Hitler, folosește platforme rusofobe, de exemplu, Parlamentul European, care este pregătit pentru orice umplutură anti-rusă, pentru a încerca să atârne de noi datoriile sale fantomă de un secol, aparent cu scopul de a corecta deplorabila situație din economia națională pe fondul grevelor agricole în toată țara”

Maria Zaharova,

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe

Din dispoziția ministrului Luminița Odobescu, Ministerul Afacerilor Externe al României l-a convocat la sediul său, în ziua de 17 martie 2024, pe ambasadorul Rusiei, Valery Kuzmin, pentru a-i cere ca regimul Putin să renunțe la prezentarea “deformată, trunchiată și neconformă” a unor episoade din relațiile Rusiei cu România.

“Ambasadorului i-a fost transmisă nemulțumirea profundă a părții române cu privire la maniera deformată, trunchiată și neconformă în care sunt abordate, inclusiv în comunicarea publică a Ambasadei Federației Ruse, teme importante, cu relevanță bilaterală, care își au originea în trecutul istoric”

Luminiţa Odobescu,

Ministrul de Externe al României

Reacția negativă a Rusiei fusese generată de rezoluția Parlamentului European, votată cu largă majoritate la data de 14 martie, care a cerut Rusiei să restituie Tezarul României.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

Mihai Diac
Mihai Diac
Mihai Diac are o experiență ca jurnalist de peste 20 de ani, atât în presa scrisă cât și online. A început să lucreze în presă la ziarul Azi, în anul 1993, în perioada în care era încă student. Ulterior a lucrat la Adevărul, Gândul și Green Report. La “România liberă”, Mihai Diac lucrează din anul 2015. În paralel cu activitatea jurnalistică, Mihai Diac și-a completat și pregătirea de specialitate. El a absolvit, printre altele, Colegiul Național de Apărare și cursul de pregătire a jurnaliștilor pentru zone de război. Printre acțiunile sale de documentare jurnalistică s-au aflat cele de la bordul portavionului american Truman și al fregatei românești Regina Maria, precum și cele din Afganistan, Irak, Transnistria și Georgia.
Cele mai citite

Nicu Ștefănuță: „În sfârșit, directiva privind violența împotriva femeilor a fost adoptată”

În ultima sesiune plenară din legislatura actuală, Parlamentului European a votat primul act legislativ al UE privind violența împotriva femeilor și violența domestică, care...

Ministrul Finanţelor, despre e-Transport: “E creat pentru lupta împotriva fraudei în domeniul transporturilor rutiere de mărfuri”

Sistemul național e-Transport reprezintă o inițiativă de vârf în arsenalul de instrumente al luptei împotriva fraudelor și evaziunii fiscale în sectorul transporturilor rutiere de...

VIDEO. Tensiuni la Paris. Confruntare tensionată între susținătorii Israelului și cei ai Gaza

Tensiunile la cote maxime în fața prestigioasei universități Sciences Po din Paris din cauza războiului din Gaza, în timp ce manifestanți pro-israelieni au venit...
Ultima oră
Pe aceeași temă