Autorităţile au decis să selecteze la anul investitorul pentru hidrocentrala de la Tarniţa-Lăpuşteşti. Hidrocentrala va fi prima din ţară care va putea să stocheze noaptea, prin pompare din aval, cantităţi suplimentare de apă în lacul de acumulare.
Guvernul va selecta în primăvara anului viitor compania care să participe, în parteneriat cu statul, la construcţia hidrocentralei Tarniţa-Lăpuşteşti din judeţul Cluj. un proiect în valoare de 1,1 miliarde euro.
Proiectul de construcţie a unei hidrocentrale la Tarniţa-Lăpuşteşti care funcţionează pe principiul „acumulare prin stocare” datează din anul 1982, când autorităţile aveau în vedere ca aceasta să lucreze în strânsă corelare cu viitoarea centrală nuclearelectrică de la Cernavodă. Hidrocentrala Tarniţa- Lăpuşteşti urma să asigure o capacitate de stocare de 1.000 de MWh necesară pentru conexiunea cu Cernavodă, preconizată să aibă cinci unităţi.
Primele studii de prefezabilitate
În perioada regimului Ceauşescu au fost realizate şi primele studii de prefezabilitate pentru Tarniţa- Lăpuşeşti.
Principiul de „acumulare prin pompare” asigură eficienţă mare în funcţionare faţă de hidrocentralele clasice. Apa este acumulată în perioadele de sarcină redusă sau cu precipitaţii abundente şi este utilizată când cererea de energie este foarte mare (vârf de sarcină). În perioada când consumul este redus, pompe puternice sau chiar turbinele antrenate în sens invers de hidrogenerator şi care vor funcţiona ca pompe vor antrena apă în lacul din amonte, luând-o din lacul aflat în aval. Acest tip de hidrocentrală poate asigura rezerve mari de energie electrică.
Însă randamenetul pompei devine maxim la o turaţie cu 15-50% mai mare decât a turbinei. Prin acest sistem, în medie, se recuperează cam 70% din energie. Cu toate acestea, chiar şi la o pierdere de 30% se câştigă suficient prin vânzarea energiei electrice în vârfurile de sarcină. Noaptea, preţul energiei ajunge să fie de trei ori mai ieftin decât ziua. Acumularea de apă prin pomparea în lacul de deasupra hidrocentralei poate asigura, spun specialiştii, un consum care poate ajunge la două-trei săptămâni. Astfel, pentru perioadele se secetă previzionate, energia acumulată poate fi utilizată cu succes.
Banca Mondială şi Transelectrica s-au implicat în proiect
După anii ’90, proiectul a fost readus în discuţie, mai ales că, lângă asigurarea unei legături cu Cernavodă, se punea şi problema unor rezerve-tampon pentru regenerabile.
În 2003, chiar Transelectrica (transportatorul naţional de energie electrică) a dorit să se implice în acest proiect prin participare financiară şi realizarea liniilor de interconectare, alături de Hidroelectrica. Reluarea proiectului a fost acceptată şi de Banca Mondială, fiind realizat şi studiul de fezabilitate.
„Transelectrica a realizat importanţa proiectului şi a făcut chiar demersuri pentru a contribui financiar la construcţia hidrocentralei. Era vorba de o sumă foarte mare (jumătate de miliard de euro), având în vedere că eram dispuşi să realizăm linia de interconectare. Am solicitat şi sprijinul Băncii Mondiale, care a considerat că este vorba de un proiect serios şi nu au fost obiecţii legislative privind participarea financiară la proiect a Transelectrica”, ne-a declarat un fost oficial din cadrul Companiei Naţionale de Transport a Energiei Electrice.
Parteneriate cu statul
În perioada anilor 2004-2005, reprezentanţii Hidroelectrica, preocupaţi mai degrabă de contractele oneroase cu „băieţii deştepţi”, au lăsat proiectul în aşteptare.
În 2008, Ministerul Economiei a anunţat, din nou reluarea proiectului, fiind anunţat şi interesul chinezilor de participare la construcţie, însă perioada de criză economică a redus din nou interesul pentru investiţie
Abia anul acesta, guvernanţii au anunţat ferm că în 2012 vor selecta compania care să participe, în parteneriat cu statul, la construcţia viitoarei hidrocentrale.
Construcţia hidrocentralei Tarniţa-Lăpuşteşti a fost inclusă de Guvern, în vara acestui an, pe lista celor 18 proiecte care urmează să fie derulate în regim de parteneriat public-privat.
Hidrocentrala de la Tarniţa ar urma să fie pusă în funcţiune în 2019, după o investiţie estimată la 1,1 miliarde euro, şi va fi realizată de o societate mixtă în care compania de stat Hidroelectrica va deţine 51% din acţiuni.
China, interesată de proiect
În luna mai, un director din cadrul companiei Hidroelectrica afirma că autorităţile au avut discuţii cu 150 de investitori potenţiali interesaţi de proiect, dintre care în lista scurtă se regăsesc peste 10 companii, inclusiv din China.
Ulterior, ministrul Economiei, Ion Ariton, anunţa că grupul China Gezhouba International Engineering, cu activităţi în infrastructura de transport, energie şi turism, vrea să se implice „ferm” în această investiţie.
China Gezhouba Group International Engineering a fost principalul contractor al celei mai mari hidrocentrale din lume, denumită „Barajul celor trei defilee”. Hidrocentrala este amplasată în China şi are o putere instalată de peste 18 GW, peste întreaga capacitate a sectorului energetic românesc.
Compania chineză a realizat sau a participat la construcţia a peste 100 de hidrocentrale, precum şi la peste 300 de lucrări de autostrăzi, poduri, diguri, căi ferate sau locuinţe.
Ministerul Economiei apreciază că hidrocentrala Tarniţa va duce la îmbunătăţirea regimului de funcţionare a reactoarelor nuclearelectrice de la Cernavodă, a termocentralelor pe combustibili fosili şi a celor în cogenerare. Totodată, hidrocentrala va putea să asigure reglajul sistemului, rezerva de avarie de scurtă durată şi condiţiile optime pentru instalarea unei puteri mai mari de 2.000 MW în centralele eoliene.
Premieră în România
Acest tip de hidrocentrală, care funcţionează pe principiul acumulării prin pompare, nu este foarte răspândit în lume. Nu doar costurile sunt mai mari comparativ cu o construcţie clasică, dar şi dificultăţile tehnologice sunt deosebite. Apare şi problema de amplasare, nu orice perimetru bun pentru o hidrocentrală obişnuită este suficient şi pentru hidrocentrala cu acumulare prin pompare.
În România, există câteva hidrocentrale foarte mici (de ordinul zecilor de MW) instalate pe Lotru şi care funcţionează pe acest principiu.
Construcţia unei hidrocentrale care acumulează rezerve pe timp de noapte cu o capacitate de 1.000 de MW (mai mult decât capacitatea unui reactor de la Cernavodă) va constitui o premieră pentru România.
Astfel de hidrocentrale există deja în Bulgaria, Cehia, Germania, Austria etc.
