Reducerea dobânzilor nu va stimula cererea pentru credite, iar instituţiile financiare ar trebui să vină cu alte idei, a declarat, marţi, Robert Rekkers, director general Agricover şi fost CEO al Băncii Transilvania. „Eu sunt olandez şi am ajuns în România în 1998.
Dobânzile erau peste 100% atunci şi au fost un apetit şi o cerere pentru credite enorme. Sigur că dobânzile au scăzut şi au crescut în continuare apetitul pentru credite, dar în Olanda, în momentul de faţă, pentru un credit ipotecar dobânzile sunt de 2-3%. Cererea a scăzut fenomenal, cu 30%. Deci există o anumită corelaţie între dobândă şi apetit şi cerere pentru credit, dar în momentul de faţă, nu neapărat în Europa de Vest, nu cred că dacă mai continuă să scadă dobânzile automat va creşte apetitul pentru credite. Ar trebui să facem altceva, să venim cu altă idee“, a declarat Robert Rekkers, în cadrul conferinţei „Piaţa bancară – o nouă realitate“. De asemenea, vicepreşedintele Nextebank, Adrian Mitroi, a spus că este optimist şi că vede către finalul anului creditarea în lei la dobânzi cu o singură cifră.
Fapte de viaţă
Dacă se va menţine trendul de creştere economică, din toamnă vom vedea o revigorare foarte serioasă a creditării, spune preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), Radu Gheţea. „Eu cred că dacă rămânem în continuare pe plus – important este că a plouat aseară în zona Bărăgan –, dacă agricultura ne ajută şi rămânem în continuare pe plus, va apărea imediat şi o creştere a apetitului pentru creditare mult aşteptată de toată lumea, inclusiv de către bănci. Inclusiv noi aşteptăm să începem creditarea. Veţi zice: dar de ce nu începeţi? Nu începem pentru că aşteptăm să înceapă altcineva şi se pare că acel altcineva a început. Acel cineva, respectiv economia, a început să crească şi dacă acest trend se va menţine eu sunt convins că în toamnă vom vorbi de o revigorare foarte serioasă a creditării“, a explicat Gheţea. Potrivit acestuia, în momentul de faţă există surse, dar şi expertize de creditare. „Nu ne putem plânge. Băncile străine sunt în continuare interesate de această piaţă. Băncile locale şi-au luat rolul în serios“, a mai afirmat oficialul ARB.
”Băncile nu mai plătesc acum greşelile pe care le-au făcut în trecut, precum creditele date cu buletinul, ci pe cele ale economiei”, spune şi Oana Petrescu, partener în cadrul companiei de consultanţă Deloitte. „Nu mai plătesc greşelile trecutului (băncile – n.r.) precum creditele date cu buletinul, acum plătesc greşelile trecutului făcute de întreaga economie naţională, inclusiv de mediul privat. Se vorbeşte foarte mult despre creditul cu buletinul şi despre exuberanţa consumatoristă şi aşa mai departe. Băncile au plătit greşeala aceasta în primii doi ani. În 2008 au oprit creditele cu buletinul, în 2010 deja băncile provizionaseră sau vânduseră 80% din portofoliile de credite cu buletinul. Deci impactul pe bilanţ, pe profit, a fost în 2009-2010. Creditele acestea nu mai există în bilanţurile băncilor, creditele neperformante. Cele performante continuă să genereze profituri, dar mai mici fiindcă sunt mai puţine“, a spus Oana Petrescu, în cadrul conferinţei „Piaţa bancară – o nouă realitate“.
La un pas de dezastru
Fostul vicepreşedinte executiv pe retail al BCR a declarat că băncile au plătit şi pentru greşelile trecutului referitoare la companiile care s-au împrumutat cu garanţii supraevaluate. Plata pentru aceasta s-a văzut în 2010 -2012, când băncile au provizionat şi au ajutat valoarea garanţiilor.
„Am văzut ajustare, care a avut loc în trimestrul trei al anului trecut, a valorii garanţiilor tuturor acestor companii care s-au supraîndatorat. Problema este că deja acum sistemul s-a ajustat, s-a stabilizat şi este confruntat cu potenţialul real de creştere economică al ţării. Avem surse de finanţare. Acum sistemul are suficient capital, are suficiente surse de finanţare, dar din păcate nu sunt proiecte care să genereze practic randamente superioare acestui nivel de dobânzi. Până când nu se relansează creşterea economică, până nu se relansează economia, băncile nu vor putea să meargă mai departe. Au încă provizioane semnificative din trecut. Au provizioane semnificative fiindcă companiile decid să nu mai opereze pe piaţa aceasta, să închidă, să intre în insolvenţă, să-şi limiteze pierderile. Valul de insolvenţă a crescut anul trecut datorită acestei realizări a economiei reale, respectiv că nu pot să producă profitabil încă în România“, a explicat Oana Petrescu.
Creditele neperformante au atins pragul critic şi de acum înainte volumul acestora va scădea“, spune Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului Băncii Naţionale a României.
„Având în vedere că după 1 ianuarie vedem că cifrele privind creditele neperformante încep să scadă, putem trage concluzia că s-a atins pragul critic. De aici încolo o să vedem scăderi ale creditelor neperformante sau, aşa cum ne pune Uniunea Europeană să ne pronunţăm, creditelor depreciate“, a explicat Vasilescu. Potrivit datelor Băncii Naţionale a României, la finalul lunii februarie rata creditelor neperformante se ridica la 19,05%.
Adrian Vasilescu a mai afirmat că în privinţa reluării creditării nu se poate face nimic dintr-o dată. „Creditarea stagnează. O analiză pe care am făcut-o la BNR, au făcut-o direcţiile de specialitate, arată limpede că în momentul de faţă în România creditarea nu poate începe altfel decât plusând pe companii sănătoase. Practic, credite care să meargă spre companii vor ajunge în pasul 2 şi la populaţie. Companiile vor primi credite, îşi vor redresa producţia, vor avea creştere de locuri de muncă, vor plăti salarii mai mari şi, prin locuri de muncă şi prin salarii mai mari, se va îmbunătăţi situaţia unei părţi a populaţiei. Mai departe, important este să ajungă creditele şi la populaţie. (…) Avem mare problemă în România cu epuizarea stocului celor care au drepturi să ia credite indiferent că cer sau nu“, a explicat oficialul BNR.
Provocări?
Adrian Vasilescu consideră că principala provocare în viitor va fi legată de modul în care vom şti să facem bani sănătoşi, aşa cum s-a întâmplat „înainte de nebunia creditelor, când banii se făceau din nimic“. „Problema, pentru viitor, este să vedem cum să facem bani sănătoşi. Avem vreo şansă pentru tânărul care iese astăzi de pe băncile facultăţii, este eminent şi găseşte chiar o slujbă bună, chiar într-o companie multinaţională, poate să îşi facă el casă dacă nu apelează la bancă? Alt punct de vedere este că banca nu este o instituţie de caritate.
Eu cred, acesta este un gând personal, nu ştiu dacă va prinde contur în lumea de astăzi dar eu cred că va prinde, cred că trebuie să ne întoarcem înapoi în timp, cu mijloacele de astăzi, cu instrumentele de astăzi, cu gândirea de astăzi, la momentele în care creditarea era sănătoasă. La acele momente care au premers nebunia creditării, când s-a plecat de la ideea că poţi face bani din nimic şi tocmai în toamna lui 2008, Guvernatorul m-a trimis să vorbesc la Sala Radio, la o întâlnire unde erau producătorii de vin. Ei m-au întrebat de unde a plecat criza. Şi le-am spus: «Voi sunteţi producători de vin, o să înţelegeţi bine, au pus apă în bani şi au stârnit viitura financiară». Problema asta va fi pentru viitor: să vedem cum să nu mai punem apă în bani, cum facem bani sănătoşi“, a spus Vasilescu.
Potrivit acestuia, a existat o vreme în care banii erau sănătoşi, dar acest lucru se întâmpla înainte de nebunia creditelor, „când banii se făceau din nimic“ şi de multe ori din instrumente derivate.
„Lumea vorbeşte şi economiştii vorbesc despre primul sfert de secol după război, în care şi bunăstarea a crescut. Stiglitz (Joseph Stiglitz – n.r.) spune, într-o carte recentă, că după acest moment în SUA veniturile celor care muncesc n-au mai crescut deloc. S-ar putea să aibă dreptate că s-a spus negru pe alb“, a explicat consilierul guvernatorului BNR.
„Reporniţi creditarea!“
Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), i-a avertizat săptămâna trecută pe bancheri să nu se plângă de lipsa cererii, în condiţiile în care ţin dobânzile sus. „Nu există cerere de credit (spun băncile, n.r.). Stai puţin, dacă ai 15% dobândă, cu inflaţie în scădere, cine să-ţi ia credit? Băncile nu trebuie să găsească un motiv pentru a nu da credite“, a spus Isărescu. Astfel, acest blocaj al creditării afectează din ce în ce mai mult băncile prin creşterea ratei de neperformanţă. „Cifra aceasta de 28% la o bancă, 18% pe medie (nivel al creditelor neperformante, n.r.), derivă de câteva luni bune din faptul că se micşorează baza de comparaţie, volumul de creditare.
De aceea dăm acest semnal: Măi, fraţilor bancheri, dacă nu mai vreţi să daţi credite, pentru că sunteţi preocupaţi de altceva şi vă căutaţi resurse prin alte părţi, vedeţi că se va întoarce ca un bumerang împotriva voastră o asemenea decizie! Băncile trebuie să-şi reia cu seriozitate, făcând curăţenia necesară, activitatea principală de creditare. Bineînţeles, pe altă bază, nu să mai mizeze ca înainte pe creditele de consum“, a explicat Isărescu. Guvernatorul a anunţat recent că, de la următoarea şedinţă de politică monetară, va începe un ciclu de reducere a dobânzii-cheie, deocamdată fiind dat un semnal prin reducerea coridorului în jurul dobânzii-cheie, de la +/-4% la +/-3%. Asta pentru că dobânda superioară din coridor, Lombard, este considerată de bancheri un fel de rată minimă a creditării.
