17.6 C
București
marți, 30 aprilie 2024
AcasăInvestigații România LiberăDe ce este greșit să ai o economie cu salariați prost plătiți

De ce este greșit să ai o economie cu salariați prost plătiți

România are nevoie să se transforme dintr-o economie „low cost“, bazată doar pe costuri reduse cu forţa de muncă, într-o economie competitivă, spun investitorii francezi. Potrivit unui raport european, salariile mici gonesc peste graniţe forţa de muncă calificată, creând dificultăţi investitorilor.

Modelul low-cost de economie, bazat pe forţă de muncă ieftină, trebuie înlocuit cu cel al unei economii competitive, inovative care să pună în valoare adevăratul potenţial al României, a declarat ieri preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a Franţei în România (CCIFR), Eric Faidy.

„Dacă în trecut costul scăzut de producţie reprezenta una dintre atracţiile majore pentru investitorii străini, acest lucru nu mai este valabil acum. România este în acel moment de dezvoltare în care ar trebui să pună în practică o strategie prin care să se transforme dintr-o
ţară low cost într-o ţară competitivă. În felul acesta companiile vor dezvolta proiecte pe termen lung, vor crea locuri de muncă, vor mări salariile. Iar acest lucru este valabil şi pentru companiile româneşti şi pentru cele cu capital străin. Toate companiile vor dezvoltare pe termen lung“, a spus Faidy.

Faptul că salariile mici nu pot fi o soluţie pe termen indefinit de atragere a investitorilor este confirmat de un studiu realizat de eurodeputatul Siegfried Mureşan împreună cu economistul irlandez Eoin Drea, prezentat zilele trecute la Bruxelles.“Salariile mici sunt un factor în încurajarea emigraţiei“ arăta studiul. Acesta atenţiona însă că o creştere bruscă a salariului minim pe economie va limita opţiunile de angajare ale personalului slab calificat. Salariile mici nu pot fi soluţia pe termen lung căci astfel se încurajează migraţia cu o consecinţă de scădere a ofertei forţei de muncă din România. Fondurile publice de asigurări de pensii şi de sănătate alimentate din contribuţiile puse pe salarii devin şi ele insuficiente.

Ce propun investitorii francezi

CCIFR face 52 de propuneri în domeniile formării profesionale, inovaţiei, legislaţiei muncii, achiziţiilor publice şi infrastructurii, sectorului energetic, agriculturii, pieţelor financiare şi turismului.

Forţa de muncă: se constată un deficit de forţă de muncă calificată, în contextul migrării tinerilor români bine pregătiţi. CCIFR recomandă un accent pus pe includerea limbii franceze în educaţiei în condiţiile în care în ultimii ani engleza a căpătat un avantaj semnificativ. Camera propune finanţarea formărilor tehnice şi profesionale de către întreprinderi cu ajutorul deducerilor fiscale, dezvoltarea unui învăţământ profesional în jurul centrelor industriale, introducerea în conducerile universităţilor a unor membri numiţi de companiile private.

Inovaţia: economia se caracterizează prin firme cu nivel mediu sau scăzut de inovare, o cultură subdezvoltată a acesteia. Şi aici se propun facilităţi fiscale pentru firmele ce doresc să inoveze sau pentru cercetători, precum şi promovarea start-up-urilor.

Piaţa muncii: principala problemă este lipsa forţei de muncă calificate, mai ales drept urmare a emigraţiei. Se propune creşterea flexibilităţii prin introducerea unui program anual de muncă, care să prevadă un calcul anual, nu lunar, al timpului de muncă prestată. Încadrarea personalului să se facă nu pe baza studiilor făcute, ci a competenţelor. „Contracte colective de muncă pe o durată mai lungă de 2 ani, a căror negociere inițială să nu poată fi contestată de sindicate, ar putea să prevină tensiuni ulterioare dintre angajați și angajator“, este o altă recomandare.

Licitaţiile sunt o altă problemă. CCIFR recomandă încurajarea depunerii electronice a ofertelor, comisii de evaluare formate doar din profesionişti competenţi, alegerea inginerului consultant inaintea selecţiei constructorului, revizuirea mecanismelor de contestaţie şi excluderea din licitaţii a firmelor ce au oferit servicii şi lucrări de slabă calitate. CCIFR reuneşte aproape 500 de companii, cu capital francez şi românesc, atât mari întreprinderi, cât şi IMM-uri. În total, membrii CCIFR reprezintă 15% din PIB-ul României şi peste 125.000 locuri de muncă.   

Cele mai citite

Guvernul amână taxa pe lux până pe 30 aprilie

Marcel Boloș, ministrul Finanțelor susținut de PNL, a anunțat, la finalul ședinței de Guvern de marți, că termenul pentru impozitul de 0,5% pentru clădirile...

Burkina Faso: Autoritățile interzic mai multe agenții de presă străine

Autorităţile din Burkina Faso au suspendat mai multe instituţii de presă străine deoarece au prezentat subiectul prin care armata, aflată la putere, a fost...

Investițiile PSD continuă să susțină creșterea economică în trimestrul II: Managerii Români Confirmă

Managerii români confirmă că România va continua să înregistreze creștere economică și în al doilea trimestru al anului 2024, conform Anchetei de Conjunctură privind...
Ultima oră
Pe aceeași temă