Un caz fericit este cel al Poloniei. Acesta a fost singurul stat european care se poate mândri cu o creştere economică (s1,7%) în 2009. Autorităţile poloneze se laudă cu modul în care au gestionat criza şi au reuşit să devină “cel mai bun elev” din Europa. Cu 38 de milioane de locuitori, Polonia are o piaţă internă vastă. Mai puţin deschisă decât vecinii ei, mai puţin dependentă de exporturi, cu o economie diversificată, această ţară nu a fost atât de afectată de scăderea comerţului mondial.
Decizii radicale
Reducerea cheltuielilor bugetare şi micşorarea deficitelor publice, creşteri de taxe şi impozite sau mărirea vârstei de pensionare reprezintă doar câteva dintre măsurile luate de guvernele europene în lupta cu criza. Statele bogate au optat pentru pomparea de fonduri de stat în economie şi pentru facilităţi sau reduceri de taxe pentru cetăţeni şi companii. Alte guverne vor să-şi mărească încasările fiscale, începând cu cele care sunt plătite de persoanele fizice. Cea mai spectaculoasă măsură a fost luată de Franţa şi Marea Britanie. Acestea au recurs la impozitarea bonusurilor cu 50% din remuneraţiile variabile mai mari de 27.500 de lire, în cazul Mării Britanii,.
Grecia, pe marginea prăpastiei
Unul dintre cazurile în care se poate spune că autorităţile au fost învinse de criză este cel al Greciei, care se confruntă cu deficite record, lupte de stradă şi greve la nivel naţional. Spectrul falimentului bântuie statul elen, care aşteaptă ajutor din partea Uniunii Europene. Guvernul a anunţat o reducere suplimentară a deficitului bugetar cu 4,8 miliarde euro, în urma presiunilor Uniunii Europene şi investitorilor de a lua noi măsuri de austeritate. Acstea vor include majorarea accizelor la tutun şi alcool şi a altor taxe, precum şi reducerea suplimentară a cheltuielilor cu personalul bugetar, ce va viza în special sporurile angajaţilor publici. Reversul – cetăţenii s-au revoltat şi au organizat greve care au paralizat întreaga ţară.
Spania: TVA majorat cu 2 puncte procentuale
Spania încearcă să evite scenariul grecesc. Guvernul Zapatero a anunţat că va construi bugetul pornind de la un TVA majorat de la 16 la 18%. Premierul speră să obţină din creşterea taxei nu mai puţin de 11 miliarde euro, în tentativa de a nu adânci şi mai mult deficitul bugetar. Pe de altă parte, veniturile din economii de până la 6.000 de euro vor fi impozitate cu 19%, dobânzile din rezerve mai mari fiind taxate cu 21%. În plus, planul guvernamental prevede reducerea până în 2013 a cheltuielilor administraţiei centrale cu 40 de miliarde de euro, iar cele ale colectivităţilor locale, cu 10 miliarde euro. Ţinta este reducerea deficitului, care este acum de 11,3% din PIB, la 3% în 2012.
Irlanda a redus cu 5-10% salariile bugetarilor
În timp ce Grecia este supusă presiunilor ca să-şi reducă deficitele, Irlanda a aplicat deja două bugete de criză care sunt date că exemplu, deşi cu preţul unui mare cost social. Ţara a acţionat rapid ca să-şi diminueze deficitul, în contextul unei recesiuni foarte violente (PIB-ul a scăzut cu 12% în interval de patru ani).
Guvernul a adoptat primele măsuri de urgenţă din februarie 2009, impunând o taxă suplimentară de 7,5% asupra salariilor funcţionarilor şi creşterea impozitului pe venit. Apoi, în decembrie, a votat o serie de măsuri drastice: scăderea imediată a salariilor funcţionarilor cu un procent cuprins între 5% (cele de până la 30.000 de euro) şi 10%, reducerea alocaţiilor familiale, scăderea ajutoarelor de şomaj pentru tineri. Prin aceste măsuri, Irlanda va reduce deficitul, care este în prezent de 11,6% din PIB, la 2,9%, în 2014.
Austria măreşte impozitele şi taxează în plus băncile
Austria măreşte impozitele şi scade cheltuielile bugetare ca să reducă deficitul public sub pragul de 3% din produsul intern brut (PIB) până în 2013. Guvernul de la Viena a adoptat un plan de însănătoşire a finanţelor publice de 3,4 miliarde euro, ce vizează măsuri de economisire şi noi impozite. Astfel, jumătate din sumă ar urma să provină din impozite, iar restul din diminuarea cheltuielilor publice. Planul prevede încasări noi de 1,7 miliarde euro, din care 600 milioane euro vor merge către autorităţile regionale şi locale. Cele două partide de coaliţie au calculat că statul va obţine 500 milioane euro dintr-un impozit asupra băncilor. Provenienţa celorlalte sume ar urma să fie definitivată până în toamnă.
Portugalia – deficit de 8,3% din PIB
Guvernul portughez a pregătit Programul de stabilitate şi creştere, care ţinteşte reducerea deficitului public de la 8,3% din PIB în 2010 la 2,8% în 2013. Ţara a anunţat un vast plan de privatizări în transporturi, energie, asigurări sau poştă, care ar trebui să limiteze adâncirea datoriei publice, fără a o reduce totuşi în manieră semnificativă. Până în 2013 statul prevede o dezangajare totală sau parţială din 18 întreprinderi, ceea ce ar trebui să-i permită să încaseze şase miliarde de euro, din care 1,2 miliarde, sau 0,73% din PIB, doar anul acesta.
Franţa reduce fiscalitatea
Alte state au optat pentru sprijinirea cu fonduri a companiilor aflate în pericol şi pentru reduceri de taxe. Este cazul ţărilor care nu au fost afectate de deficite bugetare foarte mari şi şi-au permis să direcţioneze fonduri bugetare pentru crearea de noi locuri de muncă şi protejarea cetăţenilor defavorizaţi.
Astfel, Franţa a tăiat deja o parte din taxele impuse companiilor şi din impozitele populaţiei, bani pe care speră să îi vadă în investiţii şi înfiinţarea de noi locuri de muncă. De asemenea, guvernul a lansat mai multe planuri sociale de urgenţă. Printre instrumentele pe care guvernul doreşte să le pună în valoare se numără contractul de profesionalizare, care a luat fiinţă în 2004. Acest instrument îi permite unui tânăr în vârstă de 16-25 de ani (şi celor în căutare de lucru care au 26 de ani şi peste) să alterneze pe durata a cel mult doi ani formarea practică în întreprindere şi pregătirea teoretică în cadrul unei instituţii de învăţământ, important avantaj în comparaţie cu contractele ajutate clasice, care sunt în general sărăcăcioase la capitolul pregătire. Pe de altă parte, Franţa prevede reducerea cu 1% a cheltuielilor publice din 2011.
Italia suprimă taxele pe afaceri, Germania reduce taxele
În Italia, premierul Silvio Berlusconi a anunţat că guvernul analizează diminuarea sau chiar suprimarea pe termen limitat a taxelor aplicate afacerilor, pentru a stimula relansarea economică. Guvernul conservator suedez a declarat că va scădea impozitul pe venit al pensionarilor şi al suedezilor care au un loc de muncă şi va reduce impozitul pe salarii pentru cei cu profesiuni independente. La rândul sau, guvernul german condus de Angela Merkel a anunţat că va încerca să stimuleze economia în 2010 prin reduceri de taxe în valoare de 24 miliarde de euro. Anul trecut, Germania a lansat mai multe de pachete de stimulare financiară care au inclus scutiri de impozite şi cheltuieli pentru infrastructură.
Ungaria nu mai are nevoie de ajutorul FMI
Guvernele ţărilor est-europene nu au avut prea multe şanse de a evita prăbuşirea, din multe bugete lipsind banii pentru programe economice conjuncturale. Chiar şi în ziua de azi, supraindatorarea este în creştere, la fel ca şi şomajul.
Ungaria a fost printre primele state din UE care a apelat la ajutorul Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi a adoptat un plan de austeritate. Parlamentul a adoptat un buget care prevedea creşterea impozitelor, majorarea taxei pe valoarea adăugată , de la 20% la 25% (limita maximă admisă în UE), şi reducerea pensiilor.Reforma bugetară include o nouă taxă, de 18%, impusă produselor alimentare de bază precum pâinea şi laptele, dar şi pentru încălzire. În plus, accizele pentru ţigări, alcool şi combustibili cresc de la 5%, la 6%. Măsurile adoptate şi-au făcut efectul, astfel Ungaria a reuşit să reducă deficitul public până la circa 3,9%, faţă de 9% în urmă cu trei ani. Pieţele financiare internaţionale şi-au recăpătat încrederea în moneda ungară, forintul. În aceste condiţii, Guvernul a putut recent să renunţe la ultima tranşă de credit internaţional, explicând că poate să se finanţeze singură, de pe pieţe internaţionale.
Bulgaria a îngheţat salariile bugetarilor
Bulgaria a optat pentru măsuri radicale menite să înlesnească ieşirea din criză, printre care îngheţarea salariilor bugetarilor şi reducerea drastică a sumei necesare înfiinţării unei firme. Capitalul minim pentru înfiinţarea unei societăţi comerciale cu răspundere limitată a scăzut de la 5.000 leva (aproape 2.500 de euro) la doar două leva (0,47 euro).
Studiu CESifo: În România, criza favorizează corupţia
România a optat pentru scăderea cheltuielilor bugetare şi reducerea deficitului bugetar în 2010 până la 5,9% din PIB. Guvernul Boc a trecut la îngheţarea salariilor bugetarilor şi a pensiilor, la noi disponibilizări în sectorul public. O altă măsură adoptată vizează facilităţi pentru tineri şi firmele care angajează şomeri şi reducerea parafiscalitatii. Însă, potrivit unui studiu al CESifo, măsurile anticriză adoptate în România sunt printre cele mai ineficiente din Europa şi din lume, ca amploare şi structură, iar criza economică determină companiile româneşti să reducă eforturile de combatere a corupţiei.
