Banca Centrală ne anunță că timp de nouă luni inflația va fi negativă. Economiștii vorbesc despre creșterea puterii de cumpărare, dar și de scăderea veniturilor bugetare pe fondul reducerii prețurilor și o posibilă majorare a deficitului comercial din cauza incapacității economiei de a răspunde cererii în creștere.
Noua prognoză a Băncii Naționale a României (BNR) indică menținerea inflației în teritoriu negativ în următoarele trei trimestre și revenirea ei ulterioară la valori pozitive, plasate sub limita de jos a intervalului țintei, până la începutul anului 2017. “Grosul dezinflaţiei vine de la TVA redusă la alimente, pentru că ponderea alimentelor în indicele preţurilor de consum din România este foarte mare”, a explicat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Ce riscuri implică însă o inflație negativă pe o perioadă prelungită?
“Dacă ajungi să stai prea mult timp cu inflație negativă riscul este ca populația să amâne să cumpere anumite produse, așteptând ca prețurile să scadă în continuare, iar acest lucru conduce la scăderea consumului. Pe de altă parte, o inflație negativă se va reflecta și în procesul de negociere al salariilor, acestea urmând să nu mai fie indexate cu rata inflației, afectând așteptările angajaților. Însă deocamdată salariille în termeni nominali au crescut cu 7%, pe fondul majorării salariului minim pe economie”, a precizat, pentru România liberă, Ciprian Dascălu, economistul-șef al ING Bank. Acesta arată că inflația scăzută afectează și veniturile bugetare. Concret, prin reducerea prețurilor (n.r. – se estimează că prețurile vor continua să se reducă), scade și nivelul TVA colectate, taxa fiind calculată ca procent din preț.
Radu Crăciun, economistul-șef al BCR, are o altă opinie. Acesta spune că asupra populației impactul este pozitiv. “Puterea de cumpărare crește în termeni reali, consumul se va accelera și, probabil, și economisirea. Marea întrebare este dacă economia va fi capabilă să facă față unui consum în creștere sau, din cauza limitărilor provenite din piața muncii și din infrastructura deficitară, va face ca o parte din consum să ajungă în importuri și într-un deficit comercial în creștere”, ne-a spus economistul-șef al BCR.
Inflație sau deflație?
În vreme ce guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, susține că nu există pericolul intrării în deflație, deoarece consumul crește cu 6% și poate ajunge la 10% până la sfârșitul anului, analistul economic Florin Cîțu este de altă părere. “Scăderile de taxe de până acum au dus la o scădere și mai mare a ratei de inflație. De fapt, au dus la deflație-scădere de prețuri. Deflația se referă la prețuri, mediul deflaționist se referă la economie. În continuare banca centrală estimează că prețurile vor scădea până la mijlocul anului viitor ca urmare a șocului fiscal. Asta înseamnă că, în continuare, inflația rămâne sub țintă în următoarele trimestre chiar dacă politica fiscală se relaxează”, scrie Cîțu pe blogul său.
Însă, Radu Crăciun arată că, “dacă ne referim la termenul de deflație în sensul lui extins, și nu doar acela care descrie o perioadă cu o inflație negativă, nu cred că România se poate confrunta cu o astfel de situație. Salariile cresc, consumul crește și el, iar firmele continuă să facă angajari. În acest context, o spirală a scăderii prețurilor provocată de prăbușirea cererii pare improbabilă. Aș spune că, dimpotrivă, în eventualitatea unei relaxări fiscale prea rapide, planează mai degrabă riscul unei reinflamări a inflației odată ce efectul scăderii de TVA se va consuma, în a doua jumătate a anului viitor”.
