Economia ar putea fi repornită prin reluarea investițiilor publice ca urmare a creșterii lichidității din piață. Acesta poate fi cel mai important efect al deciziei BNR de a reduce rezervele minime obligatorii.
BNR a anunțat reducerea dobânzii-cheie la 3% pe an de la 3,25% și scăderea ratele rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei, de la 12% la 10%. La începutul lunii august, Banca Centrală a anunțat scăderea dobânzii-cheie de la 3,5% la 3,25% pe an, însă a menținut rezervele minime obligatorii atât pentru pasivele în valută, cât și pentru cele în lei.
Acum analiștii vorbesc despre o creștere a lichidității în piață care conduce spre repornirea economiei prin alocări mai mari de la buget pentru investiții. Pe de altă parte, creșterea de lichiditate ar putea împinge în jos dobânzile la credite. “După scăderea rezervelor minime obligatorii, un prim efect va fi creșterea lichidității din piață. Însă acest lucru se va face simțit abia peste o lună. Băncile vor avea mai multe lichidități și vor putea achiziționa titluri de stat. Acest lucru se va traduce prin mai mulți bani la buget pentru investiții”, spune Radu Crăciun, economistul șef al BCR.
Și Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal, arată că reducerea rezervelor minime obligatorii va adăuga lichiditate în piață. “În ultimele trimestre s-a înregistrat un exces de lichiditate. Acest lucru ar putea pune presiune pe dobânzile la credite. Însă scăderea nu va fi foarte mare fiindcă deja unele bănci practică dobânzi mici, de 5% pentru creditele ipotecare în lei”, este de părere acesta.
Analiștii economici spun că decizia BNR era una previzibilă și că, în acest mod, dobânzile de pe piața interbancară, care erau mult sub cea de politică monetară, se recuplează la dobânda-cheie astfel încât să existe o predictibilitate. “Dobânzile comerciale pot scădea dacă băncile au încredere că dobânzile interbancare sunt previzibile. Pe de altă parte și inflația a scăzut foarte mult, peste așteptări”, afirmă Crăciun. Președintele Consiliului Fiscal spune că, în viitor, este posibil ca dobânda de politică monetară să scadă la 2,75% și, în funcție de inflație, dar și de evoluția internă și externă, aceasta să se mai reducă.
Efectul de domino
Tăierea bugetului pentru investiții publice a constituit una dintre principalele cauze ale intrării României în recesiune tehnică. Pe de altă parte, diminuarea investițiilor, cu accent pe cele publice, a avut un efect de domino în economia reală. Astfel, în condițiile în care în ultima perioadă s-au redus semnificativ atât investițiile private, cât și finanțarea de către stat a proiectelor de infrastructură, care implicau un număr considerabil de subcontractori, executanți și diverși furnizori, s-au creat premisele unui blocaj de plăți în lanț. „Creșterea numărului de bilete la ordin și cecuri refuzate la plată este cauzată de incapacitatea emitenților, în special din rândul firmelor mici și mijlocii, de a-și achita datoriile la termen, pe fondul unui lanț de întârzieri la plată sau neplata din partea clienților, a restrângerii accesului la creditul bancar și reducerii numărului de proiecte mari de investiții”, arată Elena Iacob, avocat colaborator coordonator Zamfirescu Racoți&Partners.
Pe de altă parte situația financiară a companiilor, dar și a persoanelor fizice nu permite relansarea creditării. Ionuț Dumitru spune că multe companii au o stare financiară destul de precară, iar la nivelul populației situația nu este foarte bună. Gradul de îndatorare este ridicat, iar veniturile nu au crescut. Pe de altă parte, sondajele indică scăderea încrederii în economie a populației. “După ultima reducere a dobânzii-cheie nu s-a simțit o reluare a creditării. Vorbim și despre lipsa apetitului pentru credite a persoanelor fizice, dar și a firmelor. În piață se simte o temere, o rezervă față de reluarea consumului și a investițiilor. Oamenii se tem că vremurile sunt tulburi și oricând se poate întâmpla ceva”, spune economistul șef al BCR.
