Preţul petrolului a urcat puternic pe piaţa SUA, cu 2%, la 110,5 dolari pe baril, maximul ultimilor doi ani, ulterior unor declaraţii ale preşedintelelui rus Vladimir Putin, făcute zilele trecute la summit-ul G20 de la Sankt Petersburg, conform cărora Rusia va sprijini Siria dacă va fi atacată, potrivit Bloomberg.
Preţul petrolului WTI, de referinţă pe piaţa americană, a închis ultima şedinţă de tranzacţionare a săptămânii în urcare cu 2,16 dolari, la 110,53 dolari pe baril, cea mai ridicată închidere din mai 2011. Pe ansamblul acestei săptămâni, cotaţia a urcat cu 2,7%.
Preţul petrolului Brent, de referinţă în Europa, a avansat cu 86 cenţi, sau 0,7%, la 116,12 dolari pe baril. NIveluri aproximativ egale nu au mai fost atinse din primăvara anului trecut. Cotaţia maximă a anului 2012 a fost înregistrată în luna martie a acelui an, moment la care ţiţeiul Brent a ajuns la nivelul de 124,93 dolari pe baril.
Importanţa Siriei pe piaţa petrolului
Siria nu este în sine un important actor în schimburile internaţionale cu ţiţei. Această ţară mai producea în luna iulie a acestui an 50.000 de barili de petrol zilnic, de şapte ori mai puţin decât producţia anterioară războiului civil (început în martie 2011) şi de peste 190 de ori mai puţin decât Arabia Saudită.
Îngrijorările sunt însă maxime căci Siria se găseşte în inima Orientului Mijlociu, zonă din care a provenit aproximativ 35% din producţia globală de petrol în primul trimestru al acestui an, potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie.
Siria are graniţă cu Irakul, un important producător de petrol, iar Iranul este unul dintre principalii aliaţi ai regimului al-Assad. Irakul şi Iranul generează aproape 20% din producţia de petrol a Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC).
Cât de protejaţi suntem?
O anumită creştere a cotaţiilor mondiale la ţiţei, ca urmare a conflictului din Siria, nu va lovi economia României în mod dramatic. Ionuţ Dumitru, economist-şef al unei importante bănci comerciale şi preşedinte al Consiliului Fiscal, afirmă că efectele negative vor fi atenuate de două elemnete, In primul rând consumul energetic al României a scăzut în prima parte a anului pe fondul restrângerii activităţii economice (închiderea uzinelor Mechel, limitarea producţiei la Sidex, Oltchim). In al doilea rând, spre deosebire de alte ţări, România are un grad relativ ridicat de independenţă energetică. Cumpărăm din exterior doar 60% din ţiţeiul necesar şi 40% din gazele naturale. Experienţa unor conflicte similare din trecut, Libia, Irak, a arătat că economia poate face faţă unor anumite creşteri ale preţului ţiţeiului. Mai grav va fi dacă scumpirile petrolului se vor suprapune unor alte problme ale economiei mondiale. Astfel preţul ţiţeiului a fost împins în sus şi speculaţiile din piaţă că Rezerva Federală a SUA ar putea limita eventuala reducere a programului de relaxare cantitativă, după o evoluţie sub aşteptări pe piaţa muncii. Nicholas Johnson, manager de portofoliu la Pacific Investment Management Co, companie care supraveghează active valorând 30 de miliarde de dolari, a declarat că motivul creşterii cotaţiilor la ţiţei este mai degrabă scăderea producţiei de petrol în Libia decât temerile privind intervenţia americană în Siria, conform unui articol de zilele trecute apărut în Wall Street Journal (WSJ).
Preţul carburanţilor, încotro?
Un studiu publicat în urmă cu o săptămână de ING Bank, citat de Mediafax, aprecia că creşterea puternică a preţurilor petrolului ar putea conduce la majorarea preţurilor carburanţilor în România, probabil cu 2,5%, la aproximativ 6,15 lei/litru. ”Conform estimărilor noastre, variaţiile preţului global al petrolului se transferă în proporţie de aproximativ 50% în preţurile benzinei la pompă, astfel că ajustarea automată în urma evoluţiilor recente s-ar traduce printr-o creştere de 2,5%, de la nivelul actual de aproximativ 6 lei/litru la aproximativ 6,15 lei/litru”, se arăta în analiza ING Bank.
Având în vedere ponderea de aproximativ 8% a carburanţilor în coşul de consum, presiunile de pe piaţa energiei ar putea influenţa semnificativ inflaţia, notau analiştii băncii.Potrivit economistului Ionuţ Dumitru, este însă greu de cuantificat un impact viitor asupra carburanţilor, totul depinzând de factorul politic, de deciziile companiilor etc.
Invăţămintele altor conflicte
Istoria altor conflicte arată că de cele mai multe ori preţul ţiţeiului a înregistrat creşteri în perioada premergătoare conflictului şi, paradoxal, s-a stabilizat odată declanşat acesta. Potrivit WSJ, un studiu asupra principalelor conflicte din Orientul Mijlociu ce au avut loc cu începere din 1973, realizat de firma Morgan Stanley, a arătat că de cele mai multe ori preţurile la ţiţei erau mai mici la şase luni după o creştere iniţială cauzată de conflict. Analiza a cuprins perioada bombardamentelor israeliene din 1981 asupra reactoarelor irakiene, precum şi invazia Irakului în 2003. Potrivit WSJ, Sean Corrigan, director de strategii investiţionale la Diapason Commodities Management, o lovitură militară ar putea impinge cotaţia Brent chiar la 125-130 de dolari barilul dacă în urma conflcitului vor fi atacate conductele petroliere irakiene.
”Este o logică ciudată”, adaugă însă acesta. ”Aş fi interesat să văd dacă investitorii nu cumva sunt interesaţi să vândă imediat când prima rachetă Tomahawk cade”, spune el.
De fapt, nu atât războaiele au propulsat până în prezent preţul ţiţeiului, cât criza economică începută în 2008. Cotaţia maximă a ţiţeiului Brent a fost atinsă în vara acestui an. La acel moment, sortimentul Brent a ajuns la valoarea de 133,9 dolari pe baril ( în creştere medie lunară continuă cu începere din ianuarie 2008 când barilul era 91,92 dolari), cea mai mare valoare înregistrată după 1983.
