Şase instituții de dimensiuni mari au majorat avansul pentru creditele ipotecare, ca răspuns la promulgarea actului normativ care le permite restanților să își dea casa în contul unui credit ipotecar.
Banca Comercială Română (BCR) măreşte la 35% avansul minim la creditele ipotecare/imobiliare Casa Mea, concomitent cu majorarea la 45.000 de lei a sumei minime care poate fi împrumutată şi cu scăderea la 25 de ani a perioadei maxime de rambursare a creditului. Toate aceste decizii au început să se aplice din 9 mai şi sunt generate de „noul context legislativ care permite clienţilor să renunţe la dreptul de proprietate asupra imobilului care constituie garanţia creditului acordat în vederea stingerii datoriei către bancă“, subliniază BCR.
Până acum, suma minimă care putea fi împrumutată era de 22.000 lei, iar perioada maximă de rambursare a creditului de 30 de ani. “Ne aflăm într-un context economic în care prioritatea noastră, a tuturor, trebuie să rămână stabilitatea României prin atragerea permanentă de capital şi prin creşterea resurselor de dezvoltare, iar băncile au rolul de a susţine producerea de valoare în societate, însă, la fel ca întreaga societate, nu pot evolua într-un cadru care restrânge capacitatea de valorificare a potenţialului de susţinere. BCR va monitoriza îndeaproape piaţa şi impactul legislaţiei în vederea ajustării adecvate a politicilor de creditare“, a declarat Dana Demetrian, vicepreşedinte Retail&Private Banking, BCR.
BCR, membră a Erste Group, este cel mai important grup financiar din România, incluzând operaţiunile de bancă universală (retail, corporate&investment banking, trezorerie şi pieţe de capital), precum şi societăţile de profil de pe piaţa leasingului, pensiilor private şi a băncilor de locuinţe, precizează comunicatul citat.
La începutul săptămânii trecute, alte două bănci au anunţat mărirea avansului la creditele ipotecare în urma apariţiei actului normativ privind darea în plată. Este vorba despre BRD şi Alfa Bank. BRD Groupe Societe Generale a introdus oferta diferenţiată, pentru creditele în valoare de până la 250.000 de euro avansul fiind de 35%, iar pentru împrumuturile peste acest plafon avansul este de 15%. Alpha Bank a publicat noile condiţii pentru împrumuturile pentru locuinţe, cu avans de 30% pentru creditele în lei şi de 40% pentru cele în euro, indiferent de suma împrumutată.
Reacție în lanț
Tonul majorării avansului pentru creditele ipotecare a fost dat de Raiffeisen Bank, încă din perioada dezbaterilor pe marginea legii dării în plată, la 35% pentru împrumuturile în lei şi la 40% la euro. Ulterior, Bancpost, Garanti Bank şi Intesa Sanpaolo Bank au publicat noile condiţii de creditare ipotecară, din care reiese creşterea avansurilor pentru aceste împrumuturi. Astfel, Bancpost percepe un avans de 33% pentru ipotecarele în lei şi 43% pentru cele în valută, Garanti Bank are avans de 40% la euro, dar l-a menţinut la 15% pentru lei, iar Intesa Sanpaolo Bank a majorat avansul pentru creditele ipotecare în lei de la 15% la 25%.
Legea privind darea în plată a fost publicată în Monitorul Oficial joi, 28 aprilie, şi urmează să intre în vigoare la 15 zile de la publicare, respectiv pe 13 mai.
10% este scăderea estimată a prețului locuințelor, după adoptarea Legii dării în plată, ceea ce va duce la scăderea avuţiei populaţiei cu 2.000 de euro pe gospodărie, potrivit viceguvernatorului BNR Liviu Voinea.
Scad prețurile locuințelor
Legea privind darea în plată va genera o scădere a preţurilor din piaţa imobiliară, cel puţin pe termen scurt, de 10%, într-o estimare conservatoare, ceea ce va duce la scăderea avuţiei populaţiei cu 2.000 de euro pe gospodărie, susţine viceguvernatorul Băncii Naţionale a României, Liviu Voinea. “În ceea ce priveşte avuţia netă, aceste calcule sunt prezentate de Banca Naţională a României în rapoartele privind stabilitatea financiară. Avuţia se compune din active financiare şi active nefinanciare, iar principalul activ nefinanciar este o proprietate imobiliară sau mai multe. Această lege, dacă se aplică, evident va avea impact asupra pieţei imobiliare. Cel puţin pe termen scurt, va avea loc o scădere a preţurilor. Noi am estimat-o, în mod conservator, la 10%. Chiar şi la o astfel de scădere, conservatoare, avuţia netă a populaţiei scade cu 6,3%, respectiv cu aproape 60 de miliarde de lei. Asta înseamnă, la o gospodărie medie formată din 2,9 persoane în România, aproape 2.000 de euro pe gospodărie scăderea avuţiei nete, atât a celor care au luat credit, cât şi a celor care nu au luat, dar şi a celor care vor să ia un credit, dar valoarea garanţiei pe care o pot aduce ei tocmai a scăzut cu 2.000 de euro“, a explicat Liviu Voinea, la prezentarea Raportului de ţară pentru România al Comisiei Europene.
Consecinţele legii dării în plată pot pune risc sistemic asupra sectorului financiar, a debitorilor şi deponenţilor, susține acesta, și vor genera necesitatea unui avans mai mare, dobânzi mai mari, un număr mai mare de ani necesari pentru a economisi bani pentru plata avansului, posibile pierderi din partea deponenţilor, erodarea incluziunii financiare în sensul în care accesul la creditare se reduce pentru cei cu venituri mici, dar şi impact asupra avuţiei naţionale.
Nu renunță la luptă
Efectele aplicării Legii privind darea în plată sunt incerte, însă cu siguranţă băncile îşi vor apăra dreptul de proprietate şi vor contesta actul normativ fie la Curtea Constituţională a României, fie la alte foruri, a declarat guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu.
“Legea se remarcă printr-un grad destul de ridicat de impreciziune. Sunt puşi laolaltă cei care nu mai pot să plătească cu cei care, eventual, nu mai vor să plătească sau au opţiuni diverse. Este greu ca cineva să facă o evaluare corectă asupra impactului, cu datele pe care le avem. (…) Dar, ce mi se pare cert aici este că, în baza legilor (interne şi internaţionale – n.r.), îşi vor apăra drepturile. Că unele se vor duce la CCR, că altele se vor duce în altă parte, că vor da mai puţine credite sau cu avansuri mai mari. Deci cred că de aici încolo nu mai putem vedea lucrurile cu claritate: depinde de portofoliile de credite, de experienţa pe care o au cu diverşi clienţi, de avocaţii pe care îi au. Până acum aţi auzit doar de anumiţi avocaţi, dar vă asigur că veţi auzi şi de ceilalţi. Şi băncile au avocaţi“, a explicat Mugur Isărescu. În aceste condiţii, el a spus că trebuie să aşteptăm reacţia băncilor, a diverşilor debitori, pentru că legea acoperă o gamă largă de debitori potenţiali „beneficiari“, deşi este greu de precizat care ar fi beneficiul acestei legi.
Cu privire la faptul că multe bănci au anunţat deja majorarea avansului la creditele ipotecare, guvernatorul BNR a arătat că această acţiune nu reprezintă o ofensivă a băncilor, acestea aflându-se mai degrabă în defensivă. „Când vorbim despre o bancă cu active de 10 miliarde, spre exemplu, cred că niciunul dintre dumneavoastră nu gândiţi că are un morman de bani sau de clădiri. Nu! Are un morman de dosare de credit. Acelea sunt proprietăţile lor – drepturi de creanţă. Dacă o lege le afectează, este absolut normal să îşi apere proprietăţile, conform legilor româneşti: Codului Civil, legislaţiei bancare, interne, internaţionale. Deci aici avem aproape o certitudine, dar nu este o ofensivă, ci mai degrabă o defensivă. Conform legislaţiei din România şi din lume, băncile sunt unităţi autonome, nu sunt subordonate băncii centrale, au gestiune proprie urmăresc profitul. Deci fiecare bancă îşi va prezenta, deja au început să îşi prezinte, politica în urma acestor iniţiative legislative”, a subliniat guvernatorul BNR.
Mai mult, acesta a susținut că aplicarea Legii privind darea în plată va duce la descurajarea creditării în România şi, pe cale de consecinţă, a creşterii economice, efectele acesteia fiind luate în calcul de Banca Naţională a României şi în ceea ce priveşte prognozele de inflaţie. “Am revizuit în jos deviaţia PIB ca urmare a mai multor factori, dar în special ca urmare a efectelor probabile ale aprobării şi intrării în vigoare a Legii privind darea în plată. (…) Punerea în practică a Legii privind darea în plată descurajează creşterea economică şi ne-a determinat să modificăm traiectoria deviaţiei PIB“, a explicat guvernatorul în cadrul conferinţei de prezentare a Raportului trimestrial asupra inflaţiei.
Potrivit acestuia, Banca Naţională nu şi-a schimbat poziţia faţă de acest act normativ, însă acum a intervenit un factor de noutate, şi anume publicarea legii în Monitorul Oficial. „A intervenit nou faptul că legea a fost aprobată. Nu mai avem ce să discutăm aici şi trebuie să evaluăm impactul în noile condiţii. Nu ne-am modificat opinia, dar începem să calculăm impactul. Iar în ceea ce priveşte impactul, dominanta este incertitudinea. Pe ce ne-am bazat? Pe opiniile care s-au exprimat în piaţă de către jurişti, bancheri, pe faptul că noi nu vedem exact care va fi reacţia diverşilor debitori şi pe câteva interpretări greu de clarificat ale textului ale legii. Asta înseamnă incertitudine. Şi atunci de ce spunem aici efectele probabile ale implementării, dacă este incertitudine? Pentru două motive: incertitudine înseamnă descurajarea creditului, că nu se apucă nimeni să dea mai multe credite dacă are o viziune neclară, în ceaţă, asupra unui cadru legislativ. Deci aici mergem aproape spre probabilităţi ridicate: creditul în România va fi descurajat. Ca urmare, şi creşterea economică“, a subliniat Mugur Isărescu. În plus, un semnal de încetinire a creditării ar fi dat de reacţia băncilor, care au anunţat că vor contesta legea dării în plată și care au schimbat condiţiile de creditare.“Toate duc spre o creştere mult atenuată a creditării în România. Nu puteam în prognozele noastre de inflaţie să nu ţinem cont de aceste lucruri“, a subliniat guvernatorul BNR.
