Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a decis joi că guvernele celor trei state au încălcat legislaţia Uniunii Europene refuzând să primească cotele de refugiaţi alocate de UE pentru a degreva Grecia, după creşterea bruscă a numărului de imigranţi în 2015, informează Reuters.
Legislația în cauză este reprezentată de două decizii adoptate de statele UE în 2015. Potrivit ultimei dintre cele două decizii legislative, celor trei state le revenea o cotă de 120 000 de migranți din numărul total ce trebuiau relocați pe teritoriul UE pentru a degreva teritoriile Greciei și Italiei, potrivit Euronews. Curtea Europeană a găsit, de asemenea, cele trei țări vinovate și de o decizie anterioară, care le obliga să primească alți 40 000 de migranți.
”Nu și-au îndeplinit obligațiile”
Instanţa cu sediul în Luxemburg a constatat că, ”prin refuzul de a respecta mecanismul temporar de relocare a celor care solicită protecţia internaţională”, cele trei ţări ”nu şi-au îndeplinit obligaţiile conform legilor Uniunii Europene”.
Totuși, Ungaria, Polonia și Cehia au refuzat în mod constant să implementeze decizia, deși Curtea Europeană de Justiție a confirmat legalitatea ei. Potrivit datelor venite de la Comisie, Polonia și Ungaria nu au acceptat nici un azilant în urma deciziilor din 2015, doar Republica Cehă a primit 12. Comisia Europeană, care monitorizează respectarea legislației europene, a dat în judecată cele trei state.
Reguli noi pentru migrație, sancțiunile întârzie
Privind migrația în UE, țări ca Grecia, Italia sau Spania au cerut reformarea ”Regulilor de la Dublin”, scrie Der Spiegel, citat de G4Media. Potrivit acestora, statele în care ajung prima dată persoanele care caută azil sunt responsabile pentru procesarea cererilor. Țări ca Ungaria, Polonia și Austria au refuzat categoric să accepte refugiați. După Paști, Comisia Europeană condusă de Ursula von der Leyen intenționează să prezinte un nou pact pe migrație.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene nu a anunțat și sancțiuni în decizia pronunțată joi. Pentru a face asta, Executivul UE trebuie să apeleze din nou la Curte și să ceară aplicarea unor sancțiuni financiare. Abia apoi curtea va stabili sumele cu care vor fi sancționate cele trei țări. Se vor lua în calcul durata și severitatea încălcării legilor UE, dar și capacitatea economică a țării respective.
