Americanii se pregătesc de o lansare cinematografică mult aşteptată. „Girl With the Dragon Tattoo”, în regia lui David Fincher, are premiera în Statele Unite pe 20 decembrie, iar fanii vor avea parte de surprize cu privire la controversata peliculă, scrie Washington Post.
Într-un interviu acordat publicaţiei, Fincher clarifică anumite aspecte legate de adaptarea romanului lui Stiegg Larsson. Discursul celebrului regizor (cunoscut pentru capodopere precum „Seven”, „Fight Club” şi pentru recentul succes „The Social Network”) începe prin a explica gradul de dificultate al realizării unei producţii ca aceasta. „Capodoperele literare de obicei creează o relaţie foarte personală între autor şi cititor, construite pe monologuri interne care câteodată sunt imposibil de transpus în acţiune. Dacă nu poţi dramatiza asta, dacă nu ai un actor în stare să joace acele stări, nu prea are şanse să fie un film de succes”, spune Fincher.
La fel ca în „Seven” sau „Fight Club”, scenele de violenţă şi de sadism reprezintă un plan deloc de neglijat al firului narativ, însă Fincher subliniază cu mândrie faptul că, în cazul acestei producţii, a reuşit să ducă aceste scene la nivel de sugestie, lăsând la vedere cât mai puţină duritate. „Mereu am considerat, în special când vine vorba despre violenţa împotriva femeilor sau despre tortură, că ideile tale trebuie să fie simţite, dar nu ai nevoie să vezi totul. Trebuie să ai foarte multă grijă ce reacţii stârneşti în publicul tău”, adaugă regizorul.
Fincher s-a declarat adesea ofensat de violenţa prezentă în filme în forma sa nealterată, dar în acelaşi timp o consideră ca fiind mai puţin puternică decât cea prezentată în „Portocala mecanică” de pildă, controversatul film al lui Stanley Kubrick. „Este vorba despre violenţa psihică, intenţia de a face rău. Este vorba despre imensa lipsă de respect faţă de ceilalţi oameni; natura sociopată face acest tip de violenţă atât de puternică”, menţionează Fincher.
Lisbeth Salander este violată de o figură autoritară, în repetate rânduri, în romanul lui Larsson, dar regizorul a decis că „primul atac trebuie să ilustreze manipularea, constrângerea şi mai puţin războiul-fulger al abuzului sexual. Trebuie să arătăm adevărata faţă a misoginismului, iar misoginismul nu este întotdeauna despre atacul sexual”, povesteşte Fincher pentru Washington Post.
Regizorul împreună cu scenaristul Steve Zailian au reimaginat jocul de putere, axându-se pe aspectele psihologice ale răzbunării personajului Lisbeth Salander.
David Fincher şi revoluţia digitală
Chiar dacă este considerat unul dintre cei mai îndrăzneţi din breaslă pentru că a fost printre primii care au îmbrăţişat inovaţiile tehnologice, Fincher se împotriveşte ideii că munca sa este strâns legată de revoluţia digitală. Întrebat ce tip de filme ar realiza dacă ar lucra în era pre-digitală Fincher răspunde râzând: „Probabil aş face exact aceleaşi filme, doar că ar dura mult mai mult”. În timp ce recunoaşte că probabil nu s-ar fi încumetat să realizeze „The Curious Case of Benjamin Button” fără calculatoare (efectele speciale din acest film costă de cinci ori mai puţin acum decât ar fi costat cu 10 ani în urmă), susţine că în general tehnologia nu afectează atât de mult conţinutul muncii sale.
Regizorul preferă să se axeze pe modul în care tehnologia facilitează modul de abordare a unui film în contextul unor mijloace de producţie. Natura instantanee a editării digitale i-a permis să schimbe radical prima jumătate a filmului „The Girl With the Dragon Tattoo” cu doar trei zile înainte de deadline, la sugestia unui producător. 
