Azi, de la ora 19.00, pe TVR 2 şi pe TVR HD, campania „Dreptul la memorie. Argumente pentru un Muzeu al Comunismului la Bucureşti“ continuă cu difuzarea unui nou episod cu titlul: „Libertate?… sau cum se naşte un dictator“.
Decretul de eliberare din 1964 şi condamnarea invaziei Cehoslovaciei au creat senzaţia unei relative destinderi. Totul se va schimba însă o dată cu vizita lui Ceauşescu în China. Iar ca mărturii ale ororilor regimului comunist stau închisorile şi centrele de detenţie ale perioadei respective. În total, au fost peste 200 la număr, fiecare având propria-i „clientelă“. Aiud, „închisoarea cu rata morţii cea mai mare din spaţiul concentraţionar“, a fost ocupată de politicieni sau preoţi, în timp ce la Piteşti, „insula cea mai odioasă“, erau reeducaţi prin violenţă tinerii, iar ţăranii care s-au opus colectivizării ajungeau la Penitenciarul de la Galaţi.
În perioada 1948-1956 au fost peste 3.000 de deţinuţi politici, iar, treptat, celulele au fost înlocuite cu şantierele de muncă de la Canal sau minele de la Baia Sprie. Penitenciarele Aiud şi Râmnicu Sărat au funcţionat până la decretul de eliberare din 1964, dar cel de la Aiud a rămas chiar până în decembrie 1989 loc de deţinere a opozanţilor politici. Episodul 5 al seriei „Dreptul la memorie“ urmăreşte evoluţia regimului comunist şi a lui Nicolae Ceauşescu, de la momentul eliberării deţinuţilor politici, până la vizita în China, când se schimbă radical atitudinea acestuia.
Deschiderea regimului în anii de început ai lui Nicolae Ceauşescu a dat speranţe. Momentul Praga 1968 şi reacţia oficială a României au întreţinut optimismul. În numai câţiva ani totul se va dovedi a fi fost o iluzie. Unul dintre cele mai importante evenimente, cu efecte încă prezente în societatea românească, a fost emiterea Decretului 770, ce se dorea a fi un cadru legal care să stimuleze creşterea natalităţii. În tot acest timp, omul nou începe să domine societatea. Sentimentul de frică se generalizează.
Istoricii şi martorii care vor vorbi în acest episod sunt: Cristina Diac – istoric, Marius Oprea – istoric, protosinghel Augustin Vărvăruc, Florin Soare – istoric, Ovidiu Pecican – scriitor şi Radu Preda – preşedintele IICCMER.
