Familia lui Alexei Navalny s-ar putea baza pe germani pentru a salva viața liderului opoziției ruse, dar nu neapărat și pentru a i se face acestuia dreptate.
În timp ce Navalny zăcea în comă la spitalul Berlin Charité, vineri, Angela Merkel a ținut o conferință ad-hoc în fața corpului de presă aflat chiar după colț, reflectând asupra strategiei sale față de Rusia de-a lungul anilor.
“Nu cred că trebuie să ne schimbăm politica privind Rusia”, a spus liderul german, continuând: „Linia politicii noatre față de Kremlin va continua în aceeași notă de până acum”.
Criticii cancelarului spun că tocmai această continuitate este problema. În fața nenumăratelor agresiuni rusești din ultimii ani – de la anexarea Crimeei la asasinarea unui rebel cecen în plină zi în centrul Berlinului – Merkel a subliniat de nenumărate ori importanța angajării lui Vladimir Putin în „dialog”. Ea a repetat argumentul în timpul conferinței de presă de vineri.
„Trebuie să vorbim în continuare cu Rusia”, a insistat ea.
Dacă Germania ar vorbi doar cu Rusia, partenerii săi americani și europeni ar putea fi mai puțin frustrați. Aceștia spun că apelul german pentru „dialog” este în parte un eufemism pentru angajarea comercială, în special proiectul de conductă a gazelor baltice, cunoscut sub denumirea de Nord Stream 2, față de construcția căreia SUA și multe țări europene se opun.
Întrebată dacă cazul Navalny ar putea oferi un motiv de suspendare a proiectului Nord Stream 2, care este aproape de finalizare, dar a fost supus unor sancțiuni americane, Merkel a protestat.
”Circumstanțele din jurul suspiciunii de otrăvire ale lui Navalny trebuie investigate în totalitate și dezvăluite”, a spus Merkel. Însă cazul Navalny „ar trebui să fie decuplat” de discuția Nord Stream 2, a argumentat ea. Și poziția ei în ceea ce privește conducta, pe care o caracterizează ca un „proiect de afaceri”, nu s-a schimbat.
„Nord Stream 2 ar trebui finalizat”, a spus Merkel.
Poziția Berlinului față de proiect și, în general, asupra Rusiei, pune într-o poziție dificilă mulți dintre partenerii Germaniei, în special statele baltice, care rămân vulnerabile la agresiunea Moscovei.
„Este imposibil să cronfigurăm un plan de discții pentru probleme economice și de afaceri și un plan seprat pentru probleme politice atunci când avem de-a face cu Rusia”, a declarat pministrul leton de externe, Edgars Rinkēvičs.
Într-adevăr, există numeroase dovezi care sugerează că strategia Germaniei de a angaja Rusia în fața comportamentului ei aberant pur și simplu o încurajează să continue. Acest comportament îngrijorează și alte țări din regiune, în special din Europa Centrală și de Est, pe care istoria le-a învățat să fie precaute în ceea ce privește cooperarea germano-rusă.
Politica actuală a Germaniei față de Rusia este înrădăcinată în strategia din perioada Războiului Rece, cunoscută sub numele de Ostpolitik. Urmărită pentru prima dată de cancelarul Willy Brandt în anii 1970, Ostpolitik a căutat să angajeze Uniunea Sovietică prin schimburi comerciale și culturale, o strategie pe care mulți germani o cred că a ajutat la sfârșitul Războiului Rece și a pregătit calea spre reunificarea Germaniei. Această experiență este atât de înrădăcinată în psihicul colectiv al Germaniei, încât politica rusă a ușilor deschise este susținută pe scară largă în spectrul politic.
Certitudine tristă: cazul Navalnîi nu va estompa atitudinea ”politicoasă” a Germaniei față de Rusia
