Următoarele alegeri europene sunt prevăzute să aibă loc la 23-26 mai anul viitor, într-un context dominat de temeri privind noi victorii pentru partidele eurosceptice şi populiste.
După îndelungate negocieri, statele membre ale UE au acceptat să introducă un obstacol în calea accesului în parlament al formaţiunilor mici. Astfel, fiecare stat membru ar urma să stabilească un prag minim între 2% până la 5% din voturi pentru ca un partid să poată intra în legislativ. Această regulă – care ar urma să se aplice numai în cazul circumscripţiilor cu mai mult de 35 de locuri – ar lăsa o serie de formaţiuni mici din ţări mari, cum sunt, în Germania, Alegătorii liberi sau Partidul Piraţilor, fără prea mari şanse de a ajunge să fie reprezentate în Parlamentul European.
Ministrul bulgar de externe, Ekaterina Zaharieva, a cărei ţară deţine preşedinţia prin rotaţie a Uniunii Europene, a salutat acordul survenit „după doi ani şi jumătate de negocieri” de a „moderniza anumite aspecte ale legislaţiei electorale a Uniunii”.
Măsura face parte dintr-un pachet de reforme care urmează să fie aprobat de europarlamentari. Reformele vizează de asemenea combaterea votului dublu, prin sancţionarea cetăţenilor care votează în mai multe state ale UE, precum şi procedurile de votare în ţări din afara UE şi îmbunătăţirea „vizibilităţii” partidelor politice din UE în ţările membre, dar şi introducerea de noi forme de desfăşurare a votului, inclusiv prin internet.
Reformele nu se vor putea însă aplica decât de la alegerile din 2024, întrucât Consiliul Europei – forul european pentru drepturile omului – cere să nu se facă modificări ale legislaţiei electorale într-un interval de 12 luni înainte de scrutin.
