România are excedent de plasmă şi pentru că nu există suficiente echipamente frigorifice de stocare, informează Mediafax.
“România nu duce lipsă de sânge, dar spitalele solicită cantităţi mari. În loc să cumpere medicamente, cum ar fi eritropoetina sau albumina, cer sânge. Mai mult, avem excedent major de plasmă, pe care nu avem unde să o stocăm, pentru că nu există suficiente echipamente frigorifice. Sperăm ca în curând să le avem”, a mai spus Andrei Rosin, directorul Institutului Naţional de Transfuzie Sanguină.
Întrebat ce face cu plasma în exces, Andrei Rosin a spus că aceasta se casează după o anumită perioadă.
“Ce facem cu plasma? O păstrăm o perioadă, apoi o casăm. Plasma poate fi stocată cel mult un an”, a precizat Rosin.
El a adăugat că, în general, transfuzia ar trebuie să fie ultima soluţie, adică să fie folosită numai după ce au fost epuizate toate celelalte opţiuni.
“Transfuzia ar trebui utilizată ca ultimă soluţie, şi nu vorbim de traumatismele mari sau anumite intervenţii chirurgicale, unde timpul nu-ţi permite să tratezi medicamentos, dar, în anemii, de exemplu, sunt tot felul de medicamente – este adevărat destul de scumpe – care ar putea fi folosite”, a mai spus Rosin.
El a vorbit şi despre sistemul de selecţie a donatorilor şi verificarea sângelui, în contextul incidentului de la Slatina, unde un bărbat a anunţat că va da în judecată Spitalul Judeţean de Urgenţă, întrucât a fost infectat cu virusul hepatitic B, după o transfuzie.
“În România, avem un sistem foarte vigilent de selecţie a donatorilor. În Germania, accentul nu se pune pe selecţia donatorilor, am văzut donând chiar şi persoane din rândul consumatorilor de droguri. În schimb, în Germania există aparatură de înaltă performanţă şi de mare fineţe, pentru depistarea sângelui cu probleme, pe care noi nu o avem. Ceea ce pot spune este că, în ultimul deceniu, în România au fost înregistrate doar două cazuri de infectare în urma transfuziei. În Germania au fost 70”, a precizat Rosin.
În 2013, numărul donatorilor a crescut cu 7,5 la sută faţă de 2012, fiind în total 470.000 de donatori. Ţinta ar fi să ajungem la 700.000 de donatori pe an, a spus Rosin.
