Doar o treime din primăriile care au preluat spitalele şi-au făcut treaba şi au derulat investiţii majore, care să ducă şi la îmbunătirea serviciilor medicale pentru pacienţi. „În Olt şi Vrancea, autorităţile locale nu au dat niciun leu spitalelor, iar în alte 10 judeţe s-au investit 1.000 de lei”, a arătat ministrul sănătăţii, Cseke Attila. În schimb, în Bucureşti, Cluj, Suceava, Neamţ, Bihor sau Argeş, spitalele au fost finanţate cu milioane de euro, bani investiţi în rebailitări şi apartură. În Capitală, spre exemplu, s-au făcut cele mai mari investiţii, fiind alocaţi 60 de mii de euro celor 18 spitale descentralizate.
S-au făcut zugrăveli, dar pacienţii tot rău o duc
La aproape zece luni de la preluarea spitalelor de către primării, rezultă că autorităţile locale şi-au făcut parţial temele şi că, până acum, numărul primăriilor implicate este mic. „Dacă în Capitală primăriile au contribuit cu 20% din fonduri inclusive pentru acordarea serviciilor medicale, în judeţe pacienţii o duc rău. S-au făcut zugrăveli şi investiţii, dar medicamentele şi materialele sanitare lipsesc”, spune Vasile Barbu de la Asociaţia pentru Protecţia Pacienţilor.
Chiar şi aşa, oficialii Ministerului Sănătăţii consideră că descentralizarea spitalelor este un proiect bun, care trebuie continuat, inclusiv acolo unde investiţiile n-au depăşit salariul portarului pe o lună. „Acolo unde autorităţile s-au implicat, îmbunătăţirile pot fi văzute cu ochiul liber. Unde nu s-au făcut investiţii, oameni nu îşi vor mai da votul”, spune Anton Irimia, secretar de stat în MS.
Pentru spitalele care au ajuns falimentare de când au fost preluate de primării nu s-a găsit încă o soluţie, însă cele care vor trece înapoi la MS vor fi excepţii. „Nu putem prelua tot ce este ineficient şi să le închidem, însă nu aceasta era ideea descentralizării”, ne-a declarat Molnar Geza, consilier al MS. O excepţie va fi Spitalul Bisericani din jud. Neamţ, care se ocupă de tratarea cazurilor de TBC cu rezistenţă la tratament. „Aici cheltuielile sunt mari si e nevoie de intervenţia MS”, a precizat el.
Alegerile locale, salvarea spitalelor
Pentru ca descentralizarea să meargă bine, oficialii MS îşi pun speranţele în anul electoral. „Prin spital trece multă lume, iar primarii care vor voturi, vor avea interes să investească “, crede Irimia.
Procesul de descentralizare a spitalelor a început vara trecută, când 330 de spitale au fost trecute în subordinea autorităţilor locale, cu execepţia unităţilor de urgenţă, a institutelor de cercetare şi a unor spitale judeţene.
Printre ţările care au trecut printr-un process de descentralizare a spitalelor se numără Spania, Germania, Franţa, Polonia. În aceasta din urmă, proiectul a dat greş în zonele slab finanţate, iar statul a recentralizat spitalele. „Şi apoi, din nou, le-a descentralizat”, a arătat Cristian Vlădescu, profesor în Sănătate Publică şi Mangement.
Spitalele din Vrancea au rămas la minister
Preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea, Marian Oprişan, a explicat ieri pentru RL că autorităţile locale nu făcut investiţii în spitale pentru că a refuzat să le preia de la Ministerul Sănătăţii, din cauza datoriilor. “Spitalul Judeţean avea datorii de 250 miliarde de lei vechi, iar ministerul a plătit doar o parte. Nu pot fi atât de iresponsabil încât să preiau un spital pe care să-l închid peste şase luni,” a spus Oprişan.
Investiţii de două peste milioane de euro în Neamţ
Dat drept exemplu bun, judeţul Neamţ se poate lăuda cu investiţii de peste 8,4 milioane de lei (2,1 milioane de euro) în cele două spitale preluate de CJ, Spitalu Judeţean şi Spitalul de Psihiatrie din Roman. Vasile Pruteanu, preşedintele CJ Neamţ, spune că a reuşit să aloce bani spitalelor drămuind bine bugetul, punând un economist la conducerea spitalului şi luând măsuri pentru a ţine cheltuielile sub control.
