Cafeaua a fost adesea considerata diuretic, starnind astfel ingrijorari ca ar putea avea un efect negativ asupra echilibrului lichidelor. De fapt, un consum moderat de cafeina, spun specialistii, nu provoaca o diureza semnificativa, iar cafeaua lichida poate avea o contributie semnificativa la echilibrul zilnic al lichidelor. Un consum corespunzator de lichide este important pentru homeostaza, reglarea temperaturii, functionarea normala a rinichilor si excretie. Deshidratarea poate provoca slabiciune, dureri de cap, letargie, greata si efecte adverse asupra functiei renale. In mod ideal, toate persoanele trebuie sa consume suficient de multe lichide pentru ca urina sa aiba o culoare ca de pai – aceasta este o masura utila pentru pacientii care nu cunosc foarte clar care este consumul mediu de lichide. Simptomele dependentei fizice includ pofta si nevoia de a creste cantitatile de substanta pentru a satisface aceasta pofta. Orice substanta, inclusiv cafeina, poate face parte dintr-o obisnuinta – mai ales ca este adesea asociata cu activitati placute cum ar fi pauzele in timpul orelor de lucru sau conversatiile de dupa cina. In cantitati moderate, cafeina nu actioneaza asupra zonelor din creier legate de recompensare, dependenta si motivatie, asa cum fac cocaina si amfetamina. Organizatia Mondiala a Sanatatii a ajuns la concluzia ca "nu exista dovezi potrivit carora cafeina ar avea, chiar si pe departe, consecintele fizice si sociale asociate cu abuzul de droguri tari”. Exista numeroase dovezi care sugereaza ca dozele singulare de cafeina sub 450 mg nu cresc frecventa aritmiilor cardiace la pacientii adulti, inclusiv la cei cu cardiopatie ischemica. Consumul de cafeina in sine se pare ca nu duce la cresterea nivelurilor de colesterol. Totusi, diterpenele, care se regasesc in concentratii mari in cafeaua fiarta, cresc nivelul de colesterol total. Se pare ca filtrarea cafelei elimina diterpenele, astfel ca nivelul de diterpene din cafeaua la filtru si cafeaua instant este redus. Consumul de cafea poate duce la o usoara crestere, pe termen scurt, a tensiunii arteriale. Aceasta este asemanatoare cu cresterea tensiunii arteriale care apare in momentul alergatului pe scari sau in timpul unei conversatii aprinse. Fundatia Britanica de Cardiologie a concluzionat ca un consum moderat de cafeina nu are nici o influenta asupra bolilor coronariene.
Asociatia Romana a Cafelei a lansat site-ul www.desprecafea.ro, in cadrul intalnirilor cu tema "Cafeaua si Sanatatea”.
