“Cele mai recente evaluări confirmă perspectiva plafonării ratei anuale a inflaţiei. Deci, am ajuns undeva la 5,4% acum, pe modelul pe şase luni arată o plafonare, iar nivelul pe mai mult de două trimestre şi pe mai mult de şase luni până la opt trimestre arată o coborâre a ratei inflaţiei, la finalul anului curent. Dacă acestea sunt estimările noastre şi avem încredere în ele, atunci de ce să cresc dobânda când eu am încredere că inflaţia va stagna şi apoi va scădea. Până unde şi cât, vom vedea. Avem incertitudini, le recunoaştem, dar nu înseamnă că ne-am oprit, ci că evaluăm ce am făcut până acum. Se pare că a avut eficienţă, din moment ce rata inflaţiei Core2 ajustat a început să scadă. Toţi ne raportăm la această cifră de 5 şi ceva a inflaţiei, dar ea este influenţată foarte mult de ceea ce a fost în mai 2017, în iunie, iulie, august 2017, când au fost luni cu rate ale inflaţiei foarte scăzute sau chiar negative. Asta înseamnă, chiar dacă nu vom avea inflaţie lunară absolut deloc în lunile acestea, ar însemna să stagnează inflaţia anuală. Inflaţia lună de lună poate să fie mică, dar până începe toamna va fi o cifră care va părea mare, dar noi avem încredere că acesta este platoul şi va coborî de aici încolo”, a afirmat Voinea.
Potrivit viceguvernatorului BNR, la nivel european, procesul de normalizare a politicii monetare, în sensul aducerii nivelului dobânzii peste rata inflaţiei, cum se întâmplă deja în SUA, va dura mult.
“La nivel global, SUA au început procesul de normalizare a politicii monetare. Asta înseamnă să ajungi cu dobânda peste rata inflaţiei, dar după părerea mea va dura mult, cel puţin în Europa, până se va ajunge la lucrul acesta. Noi am luat această decizie pe baza datelor existente şi pe baza judecăţii noastre profesionale, oneste. Pe baza datelor avem prima cifră de inflaţie care scade după 6 luni, şi anume Core2 ajustat, cea care elimină preţurile administrate, volatile – legume, fructe, băuturi alcoolice, ouă – la 2,95%, în luna mai, de la 3,09% în aprilie. Aceasta este rata inflaţiei asupra cărora noi putem avea o eficienţă mai mare sau un impact mai mare prin politica monetară. În comunicatul BNR mai avem o frază în care în are am spus că, din cele mai recente evaluări, modelul pe 6 luni arată o plafonare a dobânzilor. Pe mai mult de şase luni, modelul arată o coborâre. De ce să cresc dobânda dacă eu am încredere că dobânzile se vor plafona şi inflaţia va scădea? E o normalitate ca în orice comunicat al unei Bănci Centrale să existe date referitoare la incertitudini. Băncile Centrale nu lucrează cu certitudini, pentru că mulţi indicatori din modelele economice se schimbă retroactiv, cum ar fi diferenţialul de producţie, PIB-ul potenţial, chiar aşteptările inflaţioniste, rata şomajului”, a menţionat oficialul BNR.
Banca Naţională a României (BNR) a anunţat, în data de 12 iunie 2018, o rată anuală a inflaţiei de 5,4% în mai, cel mai mare nivel din ultimii cinci ani, pe fondul scumpirii mărfurilor alimentare cu 3,93%, a celor nealimentare cu 7,75% şi a serviciilor cu 2,72%.
O rată mai mare a inflaţiei anuale a fost consemnată în luna februarie 2013, când preţurile de consum au urcat cu 5,65%.
Situaţia actuală a sistemului bancar şi cum se vede de la Banca Naţională a României evoluţia băncilor care se confruntă atât cu necesitatea creşterii, dar şi continuarea curăţării bilanţurilor sunt printre subiectele ce vor fi abordate în cadrul unui evenimentul “ZF Summit Bankers 18”, organizat joi de Ziarul Financiar, la Bucureşti.
