16.4 C
București
vineri, 3 mai 2024
AcasăEconomieEconomie internaționalUcraina a găzduit 44 de delegații străine la deschiderea „Platformei Crimeea”

Ucraina a găzduit 44 de delegații străine la deschiderea „Platformei Crimeea”

Ucraina a organizat un summit în scopul eliberării Crimeei

Capitala Ucrainei a gzăduit ieri 44 de delegați străine la deschiderea summit-ului denumit „Platforma Crimeea”. Evenimentul a avut loc cu o zi înaintea aniversării a 30 de ani de independență a țării, fiind văzut și ca o mișcare de a-și recupera regiunea.

Premierul României, Florin Cîțu, a participat la summit-ul de la Kiev, „Platfroma Crimeea”, alături de mnistrul de externe Bogdan Aurescu. La eveniment s-au reîntâlnit 44 de delegații străine, inclusiv 14 șefi de stat. Astfel, membrii ai guvernelor și reprezentanți ai Uniunii Europene au devenit oficial fondatori ai „Platformei Crimeea”. State precum Letonia, Lituania, Estonia, Polonia, Slovacia, Ungaria, Moldova, Slovenia și Finlanda au fost reprezentate de președinți, în timp ce România, Georgia, Croația și Suedia și-au trimis prim-miniștrii la întâlnirea cu oficialii ucrainiei. De asemenea, la întâlnire a participat și președintele Consiliului European, Charles Michel, dar și  Valdis Dombrovskis, reprezentantul Comsiei Europene. Summit-ul organizat la Kiev a avut în prim-plan deschiderea Platformei Crimeea, care reprezintă un mecanism  internaţional de consultare şi comunicare iniţiat de Kiev, al cărui scop pe termen lung este să obțină peninsula înapoi, care se află sub ocupația Rusia încă din anul 2014. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat în luna februarie a acestui an că va organiza un summit internațional pentru a obține sprijin din partea cât mai multor țări pentru a reuși să elibereze Crimeea de sub conducerea lui Vladimir Putin. În același timp, autoritățile proruse au descris această întâlnire drept un „nonsens”.

Lansarea Platformei a avut o dublă însemnătate întrucât s-a desfășurat cu o zi înainte ca Ucraina să împlinească 30 de ani de la obținerea independenței țării. Parlamentul Ucrainei a adoptat Declarația de independență pe 24 august 1991, la trei zile după tentativa de puci de la Moscova. După 30 de ani, statul se află în război cu separatiștii din estul țării, susținuți de Rusia. Pe 18 martie 2014, Vladimir Putin a aprobat tratatul prin care Peninsula Crimeea devenea parte a Federaţiei Ruse, printr-o declarație care a stârnit controverse în întreaga lume și care a pus pe jar relațiile cu mai multe țări. M Moscova a ignorat total toate deciziile, apelurile, recomandările și hotărârile adoptate de organizațiile internațională, deschizând astfel „o cutie a Pandorei”, au spus specialiștii politici.

În contextul conferinței, Florin Cîțu a luat parte la un dejun de lucru cu președintele ucrainian, urmând mai apoi  o întrevedere bilaterală cu prim-ministrul Ucrainei, Denis Șmigal. De asemenea, premierul a avut ocazia de a vizita Biroul Platformei Crimeea și să participe la prezentarea Agenției Executive Permanente, ce are rolul de a pune în aplicare deciziile luate în cadrul conferinței. Ucraina urmărește să dezvolte parteneriatul cu România, problema Crimeei fiind una de interes pentru toate țările din regiunea Mării Negre. Petro Beşta, şeful Direcţiei Politice din cadrul Ministerului de Externe al Ucrainei, a declarat că scopul comun de politică externă îl reprezintă „ contracararea diferitelor forme ale agresiunii ruse, inclusiv în ceea ce priveşte Crimeea”. Florin Cîțu a avut o intervenție prin care a asigurat Ucraina de sprijin din partea României, dorința de consolidare a democrațiilor fiind una comună. Cîțu a îndemnat către un leadership eficient din partea ucrainienilor  pentru o colaborare reușită. Totodată, premierul României a amintit implicarea autorităților române în aspirațiile Ucrainei de a deveni membru al NATO și le-a transmis oficialilor să „accelereze reformele economice și sociale necesare, pentru a duce la transformarea democratică a societății și la prosperitatea ei pe termen lung”.

„De beneficii se va bucura întreaga societate ucrainiană, dar și minoritățile de români din Ucraina, care vor stimula armonia socială, stabilitatea și prosperitatea.”, a spus Florin Cîțu în timpul summit-ului de la Kiev.

De asemenea, secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a luat parte la evenimentele de la Kiev din data de 23 și 24 august. Acesta a fost invitat la ceremoniile de marcare a 30 de ani de independenţă a Ucrainei. În agenda oficialului român s-au regăsit și întrevederi cu secretarul Consiliului pentru apărare şi securitate naţională, Oleksii Danilov, cu şeful comitetului parlamentar pentru afaceri externe şi cooperare interparlamentară, Oleksandr Merejko, şi cu adjunctul şefului Comitetului pentru informaţii, apărare şi securitate naţională, Mariana Bezuhla.

Președintele Consiliului European, Charles Michael, a declarat în discursul său din cadrul summit-ului că UE este alături de Ucraina în scopul redobândirii Crimeei și nu va recunoaște niciodată stăpânirea Rusiei asupra peninsulei. Totodată, oficialul european a atras atenția asupra unor consecințe grele pe care le suferă și le vor suferi rușii. Măsurile restrictive impuse de UE și consolidate în mod regulat începând cu 2014, servesc drept o demonstrație clară a acestui fapt, a mai menționat Michael în discursul său.

„Independența înseamnă suveranitate; și înseamnă integritate teritorială în interiorul granițelor recunoscute la nivel internațional. Sunt aici pentru a reafirma poziția neclintită a UE: noi nu recunoaștem și nu vom recunoaște anexarea ilegală a Crimeei și Sevastopolului de către Rusia. Vom continua să ne aplicăm cu fermitate politica de nerecunoaștere. Și ne vom ridica împotriva oricăror încălcări ale dreptului internațional.”, a spus Charles Michael.

Redacția
Redacțiahttps://romanialibera.ro
România Liberă este o publicație tipărită și online pentru politică, afaceri și avocați, care acoperă anunțuri pentru litigii majore, tranzacții și probleme de reglementare. A fost fondată în 1877, în România. RL este o publicație de ultimă oră și unul dintre cele mai cunoscute cotidiene la nivel mondial, în principal ca voce a opoziției împotriva autocraților și a fostei Securități. Printre autorii și cititorii noștri se numără cea mai mare organizație filantropă, Fundația pentru o Societate Deschisă din SUA, precum și editorialiști internaționali celebri, profesori de știință și de drept din întreaga lume. În 2009, RL publica săptămânal un supliment de opt pagini cu articole în limba engleză din New York Times, astăzi publică cele mai noi videoclipuri și știri internaționale. Cu sediul în București, RL numără în prezent 50 de colaboratori, agenți și jurnaliști.
Cele mai citite

Statele membre NATO sunt profund îngrijorate „ de activitățile rău intenționate ale Rusiei” pe teritoriul Alianței

Statele membre ale NATO s-au declarat joi "profund preocupate de activităţile rău intenţionate" ale Rusiei "întreprinse recent pe teritoriul Alianţei" şi care "constituie o...

Olympiakos Pireu și Fiorentina, cu un pas în finala Europa Conference League

Olympiakos Pireu și Fiorentina sunt favorite la calificarea în finala ediției din acest an a Europa Conference League, după ce s-au impus, joi seară,...

Premieră mondială: Urangutan care își tratează rana cu o plantă

Un urangutan din Indonezia a fost văzut în timp ce îşi trata o rană cu o plantă medicinală, fiind pentru prima dată în lume...
Ultima oră
Pe aceeași temă

3 COMENTARII

  1. Interesant cum Ucraina si puterile lumii dezbat soarta Crimeii… fara sa ia in nici un fel in seama populatia Crimeii.
    Pentru cine nu stie, populatia Crimeii este formata din 65% Rusi, 1% Belorusi (care se considera tot rusi), 11% Tatari (care si ei se considera rusi) si doar circa 15% Ucrainieni.
    Si da Rusia a anexat Crimea, dar a facut-o in urma unui referendum in care majoritatea populatiei a votat unirea cu Rusia. Si cine zice ca referendumul a fost masluit, ignura insasi compozitia etnica si caracteristicile culturale ale Crimeii.
    Interesant ca la referendum au fost invitati observatori de la UE si organizatii internationale, dar acestia au refuzat sa vina.