Strategia națională de competitivitate: Proiecte frumoase, fără susținere în economia reală

Agricultura, industria alimentară, sectorul energetic, turismul, industria auto, tehnologia informaţiei, textilele, industriile creative, prelucrarea lemnului şi industria farmaceutică sunt cele zece sectoare pe care România le va dezvolta până în 2020, conform Strategiei naționale de competitivitate lansate abia după mai bine de doi ani de guvernare.

Share

Mona Scărişoreanu 0 comentarii

Actualizat: 07.09.2014 - 22:12

Agricultura, industria alimentară, sectorul energetic, turismul, industria auto, tehnologia informaţiei, textilele, industriile creative, prelucrarea lemnului şi industria farmaceutică sunt cele zece sectoare pe care România le va dezvolta până în 2020, conform Strategiei naționale de competitivitate lansate abia după mai bine de doi ani de guvernare.

Executivul și-a propus ca în următorii șase ani țara noastră să ajungă între primele zece economii la nivel european, iar prin dezvoltarea sectoarelor de activitate menționate, România să aibă o „contribuție semnificativă la nivel mondial”. Cum va fi susținută practic această inițiativă? Se dorește restructurarea sectoarelor economice în „direcţia unor poziţii competitive superioare”, formarea masei critice de IMM-uri competitive prin crearea unui mediu atractiv, transparent şi inovativ și integrarea companiilor mari într-un proiect coerent de dezvoltare a economiei.

IMM-urile devin astfel pionul principal al inițiativei Executivului, urmând ca orice lege să țină cont de impactul asupra afacerilor mici și mijlocii, precum și de introducerea unei perioade de șase luni între emiterea unei noi legi care afectează mediul de afaceri și intrarea în vigoare a acesteia. Tot pe hârtie se prevede ca numărul de IMM-uri la 1.000 de locuitori să crească de la 23, anul trecut, la 35 în 2020, dar sunt specificate și dublarea cotei de piață mondiale de exporturi, de la nivelul de circa 0,4% în 2013, precum și creşterea ponderii produselor de înaltă tehnologie în exporturi la 10% în 2020.

 

De asemenea, Guvernul vrea scăderea numărului de plăți ale taxelor de la 39 în acest an la 13 în 2020 și reducerea economiei subterane de la 30% din PIB în acest an la cel mult 15% din PIB (media UE) până în 2020. Iar autostrăzile vor brăzda țara: 500 kilometri de autostrăzi (dintre care 250 kilometri din fonduri europene și 250 kilometri din fonduri naționale) și 600 kilometri de de infrastructură regională.

Ce spun cifrele

România se află în recesiune tehnică, două trimestre succesiv economia fiind pe minus. Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal, susține că adevărata cauză a intrării în recesiune este scăderea investițiilor, atât a celor publice, cât și a celor private. “Introducerea taxei pentru construcții speciale a lovit puternic investițiile private. Datele INS arată clar că în trimestrul I investițiile private păreau să-și revină, însă în următorul trimestru au scăzut dramatic după ce în luna martie companiile au început să plătească taxa pe stâlp”, spune acesta. Taxa nu a afectat însă numai companiile energetice, așa cum a fost gândită inițial, ci și agricultura și parcurile industriale, sectoare incluse acum în strategia de competitivitate.

Recent, premierul Victor Ponta a anunțat că intenționează să reducă această taxă, urmând ca banii astfel colectați să nu mai ajungă la bugetul de stat, ci în bugetele locale. Pe de altă parte, lipsa investițiilor a generat un blocaj de plăți în lanț, cele mai afectate fiind IMM-urile, care acum sunt poziționate în centrul strategiei guvernamentale.

„Creșterea numărului de bilete la ordin și cecuri refuzate la plată este cauzată de incapacitatea emitenților, în special din rândul firmelor mici și mijlocii, de a-și achita datoriile la termen, pe fondul unui lanț de întârzieri la plată sau neplata din partea clienților, al restrângerii accesului la creditul bancar și reducerii numărului de proiecte mari de investiții. Această situație a împins în insolvență, cu puține șanse de redresare, multe din firmele mici și mijlocii”, arată Elena Iacob, avocat colaborator coordonator Zamfirescu Racoți&Partners.

În ceea ce privește investițiile în sectorul energetic și infrastructură, Guvernul mizează pe proiectele care se vor derula de către companiile din China, proiecte ce par să-și fi găsit investitorii înainte de a se organiza licitații. Pe de altă parte, Cristian Pârvan, secretarul general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România, spune că aceste proiecte au fost puse haotic pe tavă, fără a avea o strategie, acesta îndoindu-se și de garanția lucrărilor.

Iar la capitolul absorbția fondurilor europene am reușit performanța de a ocupa ultimul loc în UE. Ministerul Transporturilor a pierdut sume semnificative alocate de la bugetul UE fiindcă nu a trimis spre aprobare la Bruxelles proiecte importante de infrastructură, în condițiile în care numărăm foarte puțini kilometri de autostradă. Iar o parte din banii europeni au fost aruncați pe proiecte inutile. Daniela Nemoianu, executive partner KPMG România, arată că : „unele dintre aceste proiecte sunt deja abandonate, nefuncționale, fără finalitate economică sau socială. Altele au rămas pe hârtie sau au fost terenul unor abuzuri prin lipsa de transparență sau fraude“.   

Citește totul despre:

Comentarii