Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Cercetatori romani de peste Ocean au adus motoare la Institutul Comoti

Uneori, emigrarea in masa a cercetatorilor romani de valoare poate avea si unele efecte benefice pentru fostele lor locuri de munca. O astfel de situatie s-a petrecut la Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Turbomotoare - Comoti, ...

Share

Adrian Barbulescu 0 comentarii

03.11.2005 - 00:00
Uneori, emigrarea in masa a cercetatorilor romani de valoare poate avea si unele efecte benefice pentru fostele lor locuri de munca. O astfel de situatie s-a petrecut la Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Turbomotoare - Comoti, parte a fostului institut de aviatie INCREST.
Institutul a stabilit o relatie de parteneriat cu firma canadiana producatoare de motoare Pratt&Whitney, care, printre altele, echipeaza si aeronavele de pasageri de mediu parcurs ATR. "Relatia cu firma canadiana am stabilit-o tocmai datorita fostilor nostri colegi care au emigrat in Canada si care lucreaza acum la Pratt&Whitney", spune directorul general al institutului, Valentin Silivestru. In total, peste 60 de cercetatori de la Comoti au emigrat dupa 1990 in Statele Unite, Canada si Europa Occidentala. Cu toate acestea, institutul a reusit sa se mentina pe linia de plutire dupa ce, la un moment dat, era gata-gata sa se scufunde.

Fabricarea unui avion de pasageri, oprita

In anii de dinainte de 1989, la institutul de aviatie era agitatie mare. Aici se proiecta constructia unui avion de pasageri de scurt curier, cu 50 de locuri, conceput integral de specialistii romani. Odata produsa, aeronava ar fi urmat sa fie utilizata pe cursele interne ale Tarom.
"Ajunsesem deja la etapa de model experimental, dupa ce macheta fusese deja testata", isi aminteste directorul Silivestru. Actualul Institut Comoti, pe vremea aceea parte a INCREST, se afla in 1989 foarte aproape de realizarea motorului care trebuia sa propulseze primul avion de conceptie integral romaneasca. "Apoi a venit revolutia, n-au mai fost bani, iar proiectul a fost abandonat", adauga directorul.

De la Puma la sondele Petrom

Dupa 1990, specialistii de la recent infiintatul Institut Comoti au fost nevoiti sa se orienteze catre alte piete, abandonand aviatia.
O prima idee care a dat rezultate a fost aceea a transformarii motoarelor de la avioanele vechi in motoare industriale. De exemplu, aceasta soarta au avut-o aproximativ 20 de motoare AI-20, cu care erau echipate aeronavele sovietice de pasageri IL-18.
Si motoarele de pe elicopterele Puma, de tip Turmo Ivc, au fost transformate in acest sens astfel incat sa functioneze cu gaze naturale. Un asemenea grup functioneaza inca din 1991 la sonda Petrom de la Ticleni. De asemenea, institutul a utilizat si motoare noi pentru realizarea de centrale termice pe principiul cogenerarii. Astfel, la Termica Botosani, Comoti a realizat o centrala in cogenerare dotata cu motoare noi ucrainene. In schimb, centrala de la schela Petrom Suplacu de Barcau a fost echipata cu motoare canadiene de la firma Pratt&Whitney, aduse in tara cu ajutorul fostilor angajati ai institutului.
Totodata, Institutul Comoti realizeaza in prezent compresoare de puteri mari, precum si suflante de aer, acestea din urma putand fi utilizate in statiile de epurare a apelor uzate. Doua astfel de suflante au fost montate la Slatina, iar altele la fabrica de celuloza si hartie Somesul Dej.
Directorul Valentin Silivestru se declara satisfacut ca in ultimii patru ani institutul pe care-l conduce a fost acceptat in cadrul mai multor proiecte europene de cercetare.
Este vorba in principal de proiecte referitoare la motoare de aviatie si motoare pentru turbine industriale. In cadrul acestor proiecte, Comoti are ca parteneri firme si institute de renume din strainatate, cum ar fi Novopinion, o divizie a General Electric, Universitatea din Florenta, Institutul German de Aviatie (DLR) sau Institutul Central pentru Motoare de Aviatie de la Moscova. Cu proiectele europene exista insa o singura problema, si anume ca ele trebuie cofinantate in proportie de 50%. In schimb, de la bugetul statului Comoti nu primeste decat 25%, pentru restul de bani fiind nevoit sa se descurce.

Datorii istorice

Lucrurile ar merge ca pe roate la Comoti daca nu ar exista datoriile istorice si daca toti beneficiarii si-ar plati la timp obligatiile pe care le au fata de institut.
In perioada 1997-1998, Comoti parea ca se afla pe marginea prapastiei, se pare ca din cauza faptului ca terenul si cladirile, situate in imediata apropiere a iesirii pe autostrada Bucuresti-Pitesti, erau ravnite de mai multi oameni de afaceri. Intarzierile la plata salariilor ajunsesera sa fie chiar si de zece luni, iar de plata obligatiilor catre bugetul statului nici nu putea fi vorba.
Ulterior, devenind institut national de cercetare-dezvoltare, situatia de la Comoti s-a reglementat, insa tot au mai ramas datorii totale de 130 miliarde de lei. Din 2003 insa institutul isi achita la timp toate obligatiile curente. In ceea ce priveste datoriile istorice, exista promisiunea stergerii lor, insa numai dupa ce isi va da avizul Consiliul Concurentei.
Pe de alta parte, nici beneficiarii productiei realizate de Comoti nu sunt toti bun-platnici. Directorul a mentionat in acest sens Termica Botosani, de la care mai incaseaza din cand in cand cate ceva in contul centralei montate in urma cu ani buni.

Citește totul despre:

Comentarii

loading...