Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Bugetarii au recuperat decalajele salariale faţă de privaţi. Cum a fost posibil

Veniturile bugetului general consolidat au crescut în anul 2014 cu 6,91%, ajungând să reprezinte 31,92% din PIB, evoluţie ce semnifică o creştere a ponderii veniturilor în PIB cu 0,7 puncte procentuale, însă care este insuficientă pentru a scoate România de pe ultima poziţie a unui top european al ponderii veniturilor în PIB.

Share

Doru Cireasa 0 comentarii

Actualizat: 19.11.2015 - 22:01

Veniturile bugetului general consolidat au crescut în anul 2014 cu 6,91%, ajungând să reprezinte 31,92% din PIB, evoluţie ce semnifică o creştere a ponderii veniturilor în PIB cu 0,7 puncte procentuale, însă care este insuficientă pentru a scoate România de pe ultima poziţie a unui top european al ponderii veniturilor în PIB.

Concluzia figurează în  raportul Consiliului Fiscal pentru anul 2014, făcut public joi de organizaţia responsabilă de monitorizarea politicilor fiscale.

În clasamentul menţionat, imediat în faţa României se găsesc Lituania şi Bulgaria, în timp ce prima poziţie este ocupată de Danemarca, având o pondere a veniturilor statului în PIB de 58%. Media UE 28 este de 45,2% din PIB.

Cât priveşte atingerea ţintelor propuse iniţial, veniturile bugetare obţinute în 2014 au fost cu 0,47 puncte procentuale mai mici, în principal din cauza lipsei de absorbţie a fondurilor UE. Diferenţe negative prognoze-realizări au fost înregistrate în cazul TVA (ca urmare  a rambursărilor mai mari), în timp ce diferenţele pozitive au fost întâlnite la impozitele pe proprietate (în plus 0,17 pp din PIB) şi la impozitul pe profit (0,12 pp din PIB). În acest ultim caz  sumele au înregistrat o creştere de 11,57% faţă de anul precedent ca urmare  a reducerii insolvenţelor în economie şi a unor rezultate mai bune obţinute de bănci.

Cheltuielile bugetare

Acestea au avut un ritm de creştere comparabil cu cel al PIB nominal, ponderea lor în PIB crescând însă uşor, de la 33,7% la 33,8%. Subvenţiile şi cheltuielile de personal au înregistrat cele mai mari creşteri, în timp ce cheltuielile de capital şi dobânzile au fost caracterizate de scăderi, ca urmare a reducerii investiţiilor statului şi a scăderii dobânzilor pe pieţele internaţionale.

Statul a fost darnic cu bugetarii. Deşi numărul de personal bugetar a fost uşor redus faţă de cel stabilit iniţial, cheltuielile cu salariile au ajuns la 7,54% din PIB, depăşind plafonul iniţial cu 2,2 miliarde lei. Principala cauză este decizia statului de a plăti în avans a treia tranşă a drepturilor salariale câştigate în instanţe de unii bugetari. Spaţiul fiscal necesar plăţilor a fost creat la ultima rectificare bugetară şi a fost posibil şi în urma amputării cheltuielilor cu investiţiile publice. Faţă de 2013, cheltuielile cu salariile au crescut cu 8,5%.

Creşterile mai rapide înregistrate în cazul bugetarilor față de sectorul privat au făcut ca salariile în sectorul public să ajungă din urmă salariile din sectorul privat, în condiţiile în care primele fuseseră amputate în perioada crizei, atingând 80-90% din cele din zona privată. Oricum câştigul mediu brut lunar în administraţia publică se cifra la finele lui 2014 la 3.346 lei, în condiţiile în care în sectorul public era de 2.398 lei, iar în sectorul privat era de 2.464 lei.

Cheltuielile cu investiţiile şi fondurile UE

Evoluţiile din  aceste sectoare au fost slabe. „Comparativ cu ultimii 5 ani, execuţia cheltuielilor de investiții a înregistrat cel mai mic nivel ca procent din PIB, ecartul dintre media anilor 2009-2013 şi anul 2014 fiind unul foarte ridicat, respectiv de -1,34 pp din PIB sau de circa -21,6%, reducerea cheltuielilor cu investițiile constituind de fapt o modalitate de atingere a ţintelor fiscale pe termen scurt, dar cu efecte negative pe termen mediu și lung”, spune CF.

Un capitol distinct în raportul CF priveşte absorbţia fondurilor UE, unde apare şi o  comparaţie interesantă cu alte nouă ţări din regiune. Deşi a avut de absorbit cea mai mică sumă pe locuitor, anume 959 euro pe locuitor faţă de peste 2.000 de euro pe locuitor (Lituania, Estonia, Letonia, Ungaria, Cehia şi Slovacia), România a folosit cel mai prost banii. Am reuşit utilizarea a doar 540 de euro pe locuitor, mai puţin decât Bulgaria (600 euro) şi cu mult mai puţin decât Estonia, care a folosit 2.300 de euro. Gradul de absorbţie în cazul României a fost de 56,3%, spre deosebire de Bulgaria, care a înregistrat 65,5%, sau Lituania, care a avut 93,7%. 

Citește totul despre:

Comentarii

loading...