România nu îndeplineşte condiţiile pentru adoptarea monedei euro, este concluzia Comisiei Europene, în urma evaluării privind compatibilitatea juridică şi îndeplinirea criteriilor de convergenţă şi luând în considerare factorii relevanţi suplimentari.

Concluzia este prezentată în Raportul de convergenţă din 2022, care evaluează progresele realizate de Bulgaria, Cehia, Croaţia, Ungaria, Polonia, România şi Suedia în direcţia aderării la zona euro. Acestea sunt cele şapte state membre din afara zonei euro care s-au angajat din punct de vedere juridic să adopte moneda euro.

Raportul CE semnalează, în special, că legislaţia din România nu este pe deplin compatibilă cu obligaţia de conformitate prevăzută la articolul 131 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), România nu îndeplineşte criteriul de stabilitate a preţurilor, pe cel privind finanţele publice, nu îndeplineşte criteriul cursului de schimb şi criteriul de convergenţă a ratelor dobânzii pe termen lung.

În schimb, Comisia Europeană a anunţat miercuri Croaţia că este pregătită să adopte moneda euro de la 1 ianuarie 2023, ceea ce va aduce numărul statelor membre din zona euro la douăzeci, potrivit Agerpres.

Potrivit concluziilor raportului, doar Croaţia şi Suedia îndeplinesc criteriul referitor la stabilitatea preţurilor, Bulgaria şi Croaţia sunt cele două state membre care îndeplinesc criteriul cursului de schimb, Bulgaria, Republica Cehă, Croaţia şi Suedia îndeplinesc criteriul ratelor dobânzilor pe termen lung, iar toate statele membre îndeplinesc criteriul privind finanţele publice, cu excepţia României, care este singurul stat membru care face obiectul unei proceduri de deficit excesiv.

De asemenea, Bulgaria a anunțat recent că menține data la care va adera la euro: 1 ianuarie 2024. 

Statele membre care adoptă moneda euro trebuie să fi atins un nivel înalt de convergenţă economică durabilă, care este examinat în raportul de convergenţă pe baza criteriilor de convergenţă. Aceste criterii (denumite şi “criteriile de la Maastricht”) sunt prevăzute la articolul 140 alineatul (1) din TFUE.

Durabilitatea este un aspect cheie în evaluarea criteriilor de la Maastricht, ceea ce înseamnă că progresele înregistrate în materie de convergenţă trebuie să fie bazate pe elemente structurale care le garantează durabilitatea şi nu pe factori temporari.

Cele șase motive principale pentru care România nu intră în zona euro, potrivit Băncii Centrale Europene:

• În luna martie 2020, rata medie anuală a inflației IAPC înregistrată de România a fost de 3,7%, nivel net superior valorii de referință de 1,8% corespunzătoare criteriului privind stabilitatea prețurilor.
• Deși în România datoria publică s-a încadrat în nivelul prevăzut de criteriul corespunzător de la Maastricht, deficitul bugetar a depășit valoarea de referință de 3% din PIB în anul 2019, astfel că s-a inițiat procedura de deficit excesiv în luna aprilie 2020, conform căreia această țară trebuie să își corecteze deficitul excesiv până în anul 2022 cel târziu.
• În perioada de referință de doi ani cuprinsă între 1 aprilie 2018 și 31 martie 2020, leul românesc nu a participat la MCS II, ci a fost tranzacționat în condițiile unui regim de curs de schimb flexibil cu flotare controlată.
• În perioada de referință aprilie 2019 – martie 2020, ratele dobânzilor pe termen lung din România s-au situat, în medie, la 4,4%, valoare superioară celei de referință de 2,9% corespunzătoare criteriului de convergență privind ratele dobânzilor.
• Crearea unui mediu favorabil convergenței sustenabile în România necesită politici economice orientate spre stabilitate și reforme structurale cuprinzătoare.
• Legislația românească nu îndeplinește toate cerințele privind independența băncii centrale, interdicția de finanțare monetară și integrarea juridică a băncii centrale în Eurosistem.

Anul 2029, indicat drept țintă de aderare la euro de către ministrul Finanțelor

De altfel, Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, declara în luna martie că anul 2029 este o ţintă viabilă pentru aderarea la euro.

„Mi-aş dori să nu ne mai ascundem în spatele crizelor pentru obiectivele strategice ale României. Am ajuns într-o situaţie ca deficitul de cont curent să fie mai mare decât deficitul public. Nu mai spun de puseul inflaţionist care ne-a scos din orice zona de convergenţă nominală. Eu cred că aici trebuie să avem o discuţie serioasă, instituţional vorbind, cu comitetul care se ocupă de aderarea la Zona Euro şi să ne fixăm un target transpartinic pe care nimeni să nu-l mai încalce. Din punctul meu de vedere, anul 2029 este o ţintă viabilă (pentru aderarea la euro, n.r.). Dincolo de criteriile nominale de convergenţă pe care evident pe termen mediu de timp le putem îndeplini până la urmă, pe elementul de datorie însă suntem în zona fericită faţă de alte state europene care deja nu-l mai îndeplinesc. Cea mai importantă este convergenţa reală despre care foarte puţină lume vorbeşte. Convergenţa reală este cea care îţi dă de fapt puterea de cumpărare, competitivitatea cu care tu vii ca ţară versus alte ţări într-o piaţă unică europeană, cu o monedă unică. Nu mai ai niciun fel de instrument colateral de intervenţie pe zona aceasta de echilibru şi rămâne propria ta valoare. Valoarea noastră trebuie să se ducă sus pentru ca să putem să intrăm. Este o chestiune de logică. Orice strategie de convergenţă reală trebuie să se raporteze la ce va însemna competiţia peste 5, 6, 10 ani”, a explica în luna martie Adrian Câciu.

La jumătatea lunii decembrie 2021, Florin Georgescu, prim-viceguvernator al Băncii Naţionale a României (BNR) declara, la prezentarea ocazionată de lansarea cărţii „Capitalism şi capitalişti fără capital în România”, că toate ţintele de aderare la moneda euro au fost ratate, următorul termen fiind anul 2029.

Potrivit Raportul de convergenţă pe 2020 publicat de Comisia Europeana (CE), aderarea la zona euro este un proces deschis, care se bazează pe anumite norme.

Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!