Salariile și pensiile sunt în așteptare, Guvernul ne liniștește cu un mix de măsuri, inflația va atinge două cifre potrivit BNR, iar scumpirile vor accelera în următoarele 3 luni, din cauza crizei energetice și a războiului din Ucraina.
Nu avem șanse prea mari să o duce bine în urmăatoarea perioadă ca urmare a scumpirilor în lanț și cu veniturile rămase în urmă. Sindicaliștii au început să iasă în stradă, dar este evident că schimbările nu se produc peste noapte.
Cifrele de oferite de Institutul Naţional de Statistică arată cum cheltuielile românilor au crescut cu peste 600 de lei în trimestrul IV din 2021, când au fost majorate tarifele la energie și gaze.
Potrivit INS cheltuielile totale ale populaţiei, au fost, în trimestrul IV 2021, în medie, de 5.291 lei lunar pe gospodărie (2.093 lei pe persoană) şi au reprezentat 87,4% din nivelul veniturilor totale.
Veniturile băneşti au fost, în medie, de 5.591 lei lunar pe gospodărie (2.212 lei pe persoană), iar veniturile în natură au fost estimate la 464 lei lunar pe gospodărie (183 lei pe persoană).
Pe ce se duc cei mai mulți bani?
Principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare etc.).
Cheltuielile pentru investiţii, destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni etc. deţin o pondere mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei (doar 0,3%).
INS menţionează că mediul de rezidenţă determină unele particularităţi în ceea ce priveşte mărimea şi structura cheltuielilor totale de consum.
Conform clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au deţinut, în trimestrul IV 2021, în medie, 32,3% din consumul gospodăriilor.
Românii continuă să cheltuiască cel mai mult pe mâncare – 32,3% din venituri și utilități – 16,3 din venituri, alături de cheltuielile pe îmbrăcăminte și încălțăminte, peste 8% din venituri, potrivit datelor statistice.
Urmează trei luni în care prețurile vor mai crește
BNR se așteaptă la o inflație în creștere, peste prognoza anterioară, care era deja la două cifre, și arată că sunt incertitudini mari aduse de războiul din Ucraina atât în ceea ce privește evoluția prețurilor, cât și cea a economiei.
Inflația a crescut la 8,5% pe an în februarie, de la 8,2% în decembrie. BNR se așteaptă ca inflația să crească mai pronunțat în următoarele luni decât anticipa în raportul din februarie, ca urmare a șocurilor suplimentare pe partea ofertei aduse de războiul din Ucraina.
Inflația va fi astfel, estimează BNR, peste nivelul de 11,2% estimat pentru finele lunii iunie. Prețurile de consum în creștere sunt efectele creșterilor mult mai ample decât era estimat ale prețurilor combustibililor și mai ales ale alimentelor procesate, pe fondul scumpirii țițeiului și a materiilor prime agroalimentare, în contextul războiului.
De altfel, invazia rusească din Ucraina este considerată de BNR drept o sursă mare de incertitudini la adresa evoluției inflației și economiei.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
